Braşov: Viorel Tocan vrea cu orice preţ să afle adevărul Revoluţiei

Bărbatul scrie o carte despre faţa nevăzută a Revoluţiei

Singurul său deziderat după acele zile sângeroase a fost să îşi îndeplinească o datorie morală faţă de cei morţi şi să demaşte mitul „teroriştilor".

„Nu vreau să-mi arog merite sau drepturi. Pentru mine, aflarea adevărului este totul!". Aşa îşi începe colonelul în rezervă Viorel Tocan povestea. Acum 20 de ani, era ofiţer instructor în cadrul Statului Major al Gărzilor Patriotice, iar Revoluţia l-a prins în Săcele.

„În data de 21 decembrie, am primit ordin să merg în Săcele pentru a împiedica să se tragă clopotele în semn de solidaritate cu Timişoara. Am fost nevoit să execut ordinul, cu toate că în sufletul meu era alt sentiment", ne-a spus braşoveanul.

Trupele secrete din „Judeţeană"

El a ajuns în sediul „Judeţenei" de Partid în seara zilei de 21 decembrie. „Practic, în acea clădire erau trei tabere. Revoluţionarii, care se împărţeau şi ei în două categorii, cei chemaţi de Securitate şi cei cinstiţi, care luptau pentru libertate, armata, unde de asemenea, erau oameni devotaţi ruşilor, ce voiau să-l dea jos pe Ceuaşescu, dar nu şi sistemul, şi ultima forţă era cea secretă, formaţiunile de rezistenţă, dotate şi instruite să menţină regimul", îşi aminteşte colonelul.

El susţine că, din cauză că şi-a dat seama despre trădare şi a început să vorbească, a devenit un personaj incomod şi a fost trimis acasă, numai că pe drum i se pregătiseră nişte surprize.

„Trăsesem deja concluzia că şeful meu este unul dintre trădători şi este în legătură cu cei din rezistenţă, aşa că în data de 24 m-a trimis acasă şi mi-a recomandat s-o iau prin parc, unde un trăgător mă aştepta. Norocul meu a fost că a trecut o maşină prin zonă şi am plecat cu ea", ne-a povestit Tocan.

El spune că a încercat în repetate rânduri să demaşte nelegiurile, dar totul a fost în zadar continuând să fie o ţintă pentru cei ce încercau trădarea Revoluţiei. Văzând că nu are încotro a plecat spre Capitală, pentru a ajunge la şefii CPUN, numai că pe drum a fost reţinut şi întemniţat. „Aici am dat prima mea declaraţie unui procuror, dar mi-am văzut şi moartea cu ochii. Am fost eliberat şi am revenit în Braşov, unde şeful meu vroia să mă scoată nebun, numai ca să nu se afle tot ce ştiam şi am fost din nou arestat", a explicat bărbatul.

Lupta cu morile de vânt

Presiunile au continuat asupra sa şi i s-a făcut propunerea ca, în schimbul tăcerii, să primească o funcţie înaltă, însă el şi-a continuat demersul pentru demascarea adevărului. „Mi-ar fi plăcut să fim cu adevărat liberi şi să ne conducă oameni nepătaţi, să trăim omeneşte şi civilizat, aşa cum ne-am dorit şi noi şi cei care şi-au dat viaţa la Revoluţie", s-a destăinuit Viorel Tocan.

El şi-a continuat de-a lungul anilor demersurile, dar spune că totul a fost în van: „Chiar şi raportul despre Revoluţia de la Braşov, unde am avut declaraţii de la martori şi argumente, pe care l-am depus şi prezentat la Senat în noiembrie 1994, a dispărut fără urmă". Bărbatul lucrează acum la o carte în care va prezenta cu lux de amănunte faţa nevăzută a Revoluţiei de la Braşov.

Întrebări şi răspunsuri:

ll Cum vă veţi continua lupta pornită?

Cred că de această dată vom fi ajutaţi de Parchetul General, fiindcă, acum, există interese mai mari, politice. Am depus de curând un nou memoriu, în care sunt descrise toate faptele în amănunt şi  argumentate. Dacă nici de această dată nu se mişcă nimic, vom merge la CEDO.

De ce nu se implică mai multe persoane în aflarea adevărului?

Majoritatea, chiar dacă au văzut atunci ce s-a întâmplat, s-au temut pentru pielea lor. Tăcerea este de aur şi-ţi salvează viaţa. Şi mie mi-au spus mulţi să tac din gură că îmi va fi bine, dar eu nu pot să fac aşa ceva. Chiar şi Victor Stănculescu mi-a dat acest sfat, dar eu am pus mai presus de toate aflarea adevărului. 

Ce-i place:

„Îmi plac muzica, teatrul şi, nu în ultimul rând, literatura. Acum, cel mai mare chin pentru mine este că nu mai am timpul necesar să citesc şi mai ales să scriu tot ce am de zis. De asemenea, îmi plac oamenii veseli şi optimişti", ne-a spus braşoveanul.

Ce nu-i place:

„Nu îmi place faptul că nu reuşim ca naţiune să ne regăsim. Ne complacem să trăim în mocirla în care ne-am băgat singuri, ratându-ne şansa de a fi liberi cu adevărat în 1989", s-a destăinuit Viorel Tocan.

Profil:

Născut. 21 august 1946, Valea Lungă, Dâmboviţa.

Studii. Şcoala Militară Superioară de Ofiţeri de Artilerie, Sibiu.

Familie. Căsătorit, 2 copii.