Braşov: Adrian Lăcătuşu - Dispecerul de serviciu de la ISU
0
De un an, tânărul preia toate apelurile care vin prin 112 şi direcţionează, cât mai eficient, echipajele care pleacă la intervenţie. Deşi are o responsabilitatea foarte mare, ar vrea să iasă la pensie tot ca dispecer.
Profil
Născut: 27 noiembrie 1984, Braşov
Sudii: Liceul, actualmente student
Activitate: Dispecer, ISU Braşov
Familie: Căsătorit, un copil
Adrian Lăcătuşu spune că nici prin cap nu i-ar fi trecut ca va ajunge să lucreze la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU). Mai degrabă s-ar fi făcut poliţist. „Nici măcar nu am vrut să fac armata fiindcă aveam alte vise. Mama a insitat şi în 2005 m-am prezentat la Centrul Zonal Militar Braşov. M-au repartizat la pompieri”, spune Adrian Lăcătuşu. Tânărul povesteşte că perioada de acomodare cu regimul militar a fost grea „Primele patru luni au fost cele mai dificile pentru că a fost perioada de instrucţie. Apoi, am trecut pe intervenţie şi am lucrat la descarcerare până la sfârşitul armatei”, spune dispecerul.
De la militar la telefonist
După ce a terminat armata, Adrian Lăcătuşu şi-a jurat că nu va mai călca pragul unităţii militare. Numai că, după câteva luni, s-a răzgândit. „Când am văzut cât e de grea viaţa de afară, m-am întors. În august 2006 m-am angajat în cadrul Detaşamentului 1 de Pompieri Braşov. Am făcut două luni de pregătire şi apoi am fost comandantul echipajului de descarcerare, timp de o lună. În decembrie, am venit la Inspectorat şi am lucrat pe post de telefonist. În 2008 am fost promovat pe funcţia de dispecer”, povesteşte Adrian.
Peste 100 de apeluri pe zi
Munca de dispecer i-a adus o responsabilitate foarte mare. În fiecare zi se confruntă, în medie, cu circa 100-150 de apeluri. „Cel mai dificil lucru este că întotdeauna la celălalt capăt al firului se află o persoană disperată pe care trebuie să o linişteşti. Omul nu mai apreciază corect distanţa în acele momente şi nu ţine cont şi de traficul care e atunci când ne solicită pentru o intervenţie. Eu, ca dispecer, sunt primul care gestionează întreaga situaţie. Ducem o muncă psihică foarte mare, dar îmi place ce fac. Tura mea durează 24 de ore şi chiar dacă au fost momente când nu am dormit deloc, am avut timp să recuperez ulterior somnul. Când te odihneşti uiţi cât de greu ţi-a fost. Sincer, vreau să ies la pensie tot ca dispecer!”, spune Adrian Lăcătuşu.
Are o familie numeroasă
Tânărul spune că atunci când este la serviciu se gândeşte mereu la Daria, fetiţa lui, în vârstă de aproape două luni, şi la soţie, Nicoleta. „Meseria de tată este foarte frumoasă”. În plus, dispecerul este înconjurat de o familie numeroasă. Fata are chiar şi o stră-srăbunică de 96 de ani. „Până să se nască Daria nu mi-am dat seama că fata o să aibă străbunică şi stră-străbunică. Din partea mamei, Daria mai are o bunică în vârstă de 44 de ani şi o străbunică de 80 de ani, precum şi doi bunici de 50, respectiv 55 de ani”, mai spune Adrian Lăcătuşu.
Întrebări şi răspunsuri:
Care a fost cea mai urâtă intervenţie?
A.L.: Am fost solicitaţi la un accident cu descarcerare la Rotbav, iar cel încarcerat era chiar un coleg de-al nostru, pe care l-am găsit mort. Se întâmpla în 28 decembrie 2005. Ironia sorţii, era chiar şoferul maşinii de descarcerare.
Care este cel mai haios apel primit?
A.L.: Anul trecut, pe la 05.00 dimineaţa a sunat un domn din Tractorul care ne-a spus că are două reptile în casă şi un elefant în faţa blocului. Noi am luat apelul în serios fiindcă era circul în oraş şi ne-am gândit că animalele au scăpat de la circ. S-a dus un echipaj de poliţie, dar omul era beat.
Ce-i place:
Iubesc înotul şi îmi plac calculatoarele.
Ce nu-i place:
Nu-mi place ipocrizia şi falsitatea oamenilor din jurul nostru.
Se încarcă comentariile...
