Aer curat, peisaje superbe şi relaxare. Unde puteţi face drumeţii cu bani puţini
0
Nu este nevoie să fiţi împătimiţi ai muntelui sau să aveţi mare condiţie fizică. Braşovul vă aşteaptă cu trasee montane unde veţi putea admira splendoarea naturii şi veţi arde caloriile de la masa de Paşte. Totul cu bani puţini sau chiar gratis.
Una dintre cele mai accesibile drumeţii din toate punctele de vedere este cea pe Muntele Tâmpa. De sus veţi putea admira oraşul şi veţi lua cu siguranţă o porţie de aer curat. Pentru a ajunge în vârful Muntelui Tâmpa, turiştii care vor să facă mişcare pot alege dintre patru trasee, cu grade diferite de dificultate: Drumul Serpentinelor, Drumul Cavalerilor, traseul care pleacă din cartierul Răcădău şi Treptele lui Gabony.
Drumul Serpentinelor, traseu marcat cu triunghi roşu, este cel mai uşor şi are 800 de metri. Drumul porneşte de pe Aleea Brediceanu (aleea de sub Tâmpa), ajunge lângă telecabină, urcă apoi pe Drumul Serpentinelor şi ajunge la Restaurantul Panoramic şi pe Vârful Tâmpa.
Un alt traseu este Drumul Cavalerilor, marcat cu dungă albastră, care pleacă de la Bastionul Ţesătorilor şi duce pe vârful muntelui pe Şaua Tâmpei. Acest drum are doi kilometri lungime şi duce mai departe până în Poiana Braşov, dar traseul până la staţiune durează trei ore. Al treilea traseu pleacă de la Curmătura dintre Dealul Melcilor şi Tâmpa, apoi trece prin Şaua Tâmpei şi în final vârful muntelui. Are doi kilometri lungime şi este marcat cu triunghi albastru.
Cel mai greu traseu, cel marcat cu triunghi galben, este pe treptele lui Gabony (nobil maghiar care a donat mulţi bani pentru oraş). Este însă şi cel mai spectaculos. Turiştii urcă în abrupt 167 de trepte din piatră prin pădure. Este nevoie de încălţăminte de munte sau măcar de adidaşi care să nu alunece. Drumul nu este unul uşor şi durează o oră. Efortul însă merită pe deplin. Din loc în loc printre copaci sunt luminişuri de unde se poate admira Braşovul în toată splendoarea lui. Există şi mese şi bănci pentru ca turiştii să se mai odihnească. Turiştii care aleg să urce pe Tâmpa pe jos trebuie să ştie că se pot întâlni cu urşi, porci mistreţi sau chiar vipere. Dacă nu se abat însă de la poteci sunt în siguranţă.
Prăpastiile Zărneştiului, locul unde peisajele îţi taie respiraţia
Prăpastiile Zărneştiului sunt cu siguranţă o minune a naturii. Frumuseţea şi sălbăticia locului au făcut ca Părpăstiile Zărneştiului să ajungă şi platou de filmare. Aici s-a înfruntat Mărgelatul şi trupele arnăuţilor în Drumul Oaselor şi tot aici s-au filmat şi scene din Cold Mountain. Zona a fost platou de filmare şi pentru un videoclip al trupei Rammstein.
Prăpăstiile Zărneştiului sunt iubite şi de amatorii de alpinism şi escaladă. Zeci de trasee sunt amenajate în pereţii defileului. Cel mai lung are 115 metri. Prăpăstiile Zărneştiul fac parte din Rezervaţia Piatra Craiului, una dintre cele mai frumoase din România. Zona este ca un defileu străjuit de stânci înalte şi străbătut de un drum şerpuit. În unele zone, stâncile de pe cele două laturi ale drumului par că se ating, fapt care face plimbarea să fie una spectaculoasă.
La Zărneşti este deschis de luna trecută şi un Muzeu Unic în România unde turiştii pot vizita virtucla Piatra Craciului. Intrarea este liberă. Cei cu spirit de aventură pot porni apoi în drumeţie în Masivul Piatra Craiului. De anul trecut sunt disponibile patru noi trasee turistice.
Traseul nr.1 porneşte din partea nord-estică a parcului, de la Centrul de Vizitare al PNPC din Zărneşti, străbate o fâneaţă bogată în specii, apoi urcă spre Valea Crăpăturii, mărginită de habitate de stâncării până în Şaua Crăpăturii. De aici turiştii se pot îndrepta spre Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 6,4 km.
Traseul nr. 2 porneşte de pe Valea Râului Mare, pătrunde în Cheile Zărneştilor şi apoi străbate pădurea până la Cabana Curmătura, care constituie prilejul unui popas. De aici, vizitatorii vor urca spre vârful Piatra Mică, zonă cu o mare deschidere, un bun prilej pentru observarea zonei subalpine precum şi a peisajului parcului. În continuare, traseul coboară spre Poiana Zănoaga şi revine la Cabana Curmătura. Traseul are o lungime de aproximativ 10,7 km.
Traseul nr. 3 porneşte din zona de sud a parcului, din localitatea Sătic (judeţul Argeş), urmând Valea Dragoslovenilor până la Cabana Garofiţa Pietrei Craiului. De aici vizitatorul urcă prin pădure ajungând la Cerdacul Stanciului, o formaţiune exocarstică spectaculoasă. De aici vizitatorul se va putea întoarce la cabana Garofiţa Pietrei Craiului. Traseul are o lungime de aproximativ 6,1 km.
Traseul nr. 4 porneşte din Dâmbovicioara (judeţul Argeş), traversând cheile Dâmbovicioarei unde este localizată şi cunoscuta Peştera Dâmbovicioara, urmând Valea Brustureţului până la cabana Brustureţ. De aici traseul urcă prin pădure, ajungând la refugiul Grind, situat la începutul urcuşului spre vârful La Om (Piscul Baciului), apoi vizitatorii mai bine antrenaţi pot urca spre vârful La Om pentru a observa zona subalpină şi alpină.
Canionul Şapte Scări, unic în Europa de Est
Canionul Şapte Scări este un defileu săpat în calcar situat în Masivul Piatra Mare. Lungimea acestuia este de 160 de metri, cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, la o altitudine de 1.050 de metri. Defileul este format din şapte scări din metal cu înălţimi între 2,5 şi 15 metri, care îi dau numele şi care se transformă în cascade când volumul de apă al pârâului Şapte Scări creşte. Accesul la Canionul Şapte Scări se face extrem de simplu, dinspre localitatea Timişul de Sus şi Dâmbul Morii, de pe Drumul Naţional 1 (traseu banda galbenă). Drumul durează cam 45 de minute şi este accesibil şi copiilor. Taxa de intrare este de 10 lei pentru adulţi şi 5 lei pentru copii. Canionul este deschis zilnic între orele 10.00 şi 18.00.
Pe lângă peisajul spectaculos, canionul este recunoscut pentru minunile pe care le face asupra psihicului. Se spune că apa din jur şi poziţionarea izvoarelor este o adevărată hitroterapie. Efectele beneficice sunt date şi de aerul extreme de ozonat. Tot aici este şi cea mai mare tiroliană din ţară de 2,1 km.
În Masivul Postăvaru ai impresia că eşti deasupra lumii
Dacă ajungeţi în vârful masivului Postăvaru, puteţi spune că sunteţi deasupra lumii. Trebuie să faceţi şi un mic popas la Cabana Postăvaru. Este cea mai veche cabană din România şi cea mai frumoasă din Poiana Braşov. Aceasta este situată la o altitudine de aproximativ 1604 metri şi a fost construită în anul 1883 de membrii Asociatiei Carpatine Ardelene SKV (Siebenbürgische Karpaten Verein), care o administrează şi în prezent. Chiar în anul inaugurarii cabanei, a trecut pe acolo scriitorul Mihail Sebastian care câţiva ani mai târziu a publicat romanul „Accidentul" a cărui acţiune se petrece în cea mai mare parte în zona cabanei. Împrejurimile, cabana, potecile, pârtiile şi atmosfera vremii sunt descrise cu multă exactitate şi farmec, iar numele SKV este menţionat în cuprinsul cărţii de zeci de ori.
De pe belvederea din faţa cabanei aveţi o panoramă impresionantă şi puteţi vedea unele dintre cele mai înalte puncte ale Munţilor Carpaţi, precum şi întreaga Ţară a Bârsei. Tot de aici puteţi avea parte şi de un fenomen atmosferic deosebit, numit „marea alpină": norii coboară, înconjurând piscul muntelui, iar cei ce privesc au impresia că sunt deasupra lumii.
Se încarcă comentariile...
