Zece locuri de neratat la Brăila. Vestita insulă, biserica cu izvor tămăduitor sau esplanada cu fântână cinetică
0Județul Brăila este un important centru balneoterapeutic și turistic, cu numeroase obiective istorice și religioase de vizitat, dar și cu locuri pitorești specifice câmpiei și Luncii Dunării.
Dacă ajungeți în județul Brăila, e musai să vizitați câteva locuri de poveste și obiective unde s-a scris o parte din istoria României.
Insula Mică a Brăilei
Situată în zona inundabilă a Dunării, Insula Mică a Brăilei este o rezervație zoologică și botanică. Condițiile geografice determină coexistenta a trei tipuri de floră, caracteristice stepei, pădurii și de mlaștină.
Astfel, pe bancurile înalte de nisip din jurul zonei inundabile, se găsesc păduri de salcii și plantații de plopi hibrizi euro-americani. În zonele inundabile se găsește o floră acvatică luxuriantă care asigură, în special pentru păsări, locuri ideale pentru cuibărit.
Fauna constă în specii migratoare acvatice - majoritatea lor fiind protejate internațional de lege. De asemenea, se mai întâlnesc specii caracteristice pădurii, stepei și mlaștinei. Pentru a proteja această faună, de importanță internațională, pescuitul și vânătoarea sunt supravegheate de autorităile de profil prin lege.
Biserica Greacă „Buna Vestire"
Biserica Greacă "Buna Vestire" din Brăila a fost ridicată în anul 1863, cu permisiunea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Lăcașul de cult este renumit printr-un izvor natural din incinta lui, cu proprietăți vindecătoare. Deasupra izvorului a fost construită o fântână, iar lângă aceasta este Sfântul Altar.
Izvorul are o adâncime de 15 metri și este vindecător doar de ziua Izvorului Tămăduirii, când agheasma țâsnește și suprafața apei fântânii ajunge la doi metri. Numai în această zi preoții deschid fântâna și mulți bolnavi vin din toată țara să primească agheasmă, cu speranța și credința că se vor vindeca.
Biserica a fost proiectată de Avram Ioannidis din Prusa în formă de cruce înscrisă, cu o clopotniță înaltă pe fațada lăcașului de cult. Materialele de construcție au fost aduse din străinătate, iar lucrările au fost făcute de mai mulți meșteri italieni. În arhitectura bisericii domină elemente antice elene, gotice și renascentiste, combinate cu stilul neoclasic.
Mănăstirea și stațiunea de la Lacu Sărat
Mănăstirea de la Lacu Sărat este situată în stațiunea aflată în zona de câmpie din nord-estul Bărăganului, la numai 5 kilometri distanță de municipiul Brăila.
Este cea mai nouă mănăstire din județul Brăila. Biserica mănăstirii este realizată din lemn, în stil maramureșean, cu o turlă-clopotniță, care se ridică până la înălțimea de 24 metri. În interior, biserica este decorată cu icoane pictate.
În custodia mănăstirii se afla nouă icoane datând din secolul al XIX-lea. În apropierea bisericii se afla un corp de chilii, care are rol de centru social și filantropic.
Principalii factori naturali de cură ai stațiunii Lacu Sărat sunt: apa lacului sulfatată, clorurată, sodică, magneziană cu o mineralizare de 83,955 mg/l și nămolul sapropelic (conținând 41% substanțe minerale și 39 % substanțe organice), bogat în hidrogen sulfurat - utilizat pentru tratarea unei game însemnate de afecțiuni reumatismale.
Grădina Mare
Cunoscută în secolul al XIX-lea sub numele de „Grădina Împărătească”, Grădina Mare din Brăila ocupă o suprafaţă de 6 hectare de-a lungul malului înalt al Dunării.
Grădina Mare se află în zona dinspre Vadul Schelei și de-a lungul vremii a fost numită în mai multe feluri: „Grădina Pașei” în timpul ocupației otomane când Brăila era garnizoană turcească, „Grădina Belvedere” datorită priveliștii admirabile spre Dunăre, baltă și Muntii Macinului, iar mai apoi „Grădina Mare”.
Principalele puncte de atracţie ale Grădinii publice sunt: Casa Memorială Panait Istrati, Chioşcul Muzicii şi Castelul de Apă. În Grădina Publică a Brăilei are loc anual tradiționalul festival al florilor. Chioşcul Muzicii aparţine arhitecturii urbane moderne, îmbinând organic structura metalică, ornată în stil Art Nouveau, ce susţine cupola, în mijlocul căreia tronează lira.
Castelul de Apă a fost ridicat între anii 1912 şi 1913, ca o construcţie modernă formată din centuri şi contraforţi, ce îmbracă la exterior rezervorul cilindric de 2.000 metri cubi. În anul 1982, construcţia a primit destinaţia de spaţiu pentru alimentaţia publică.
Cu această ocazie s-a demontat cupola originală şi stâlpii interiori de susţinere ai rezervorului, s-au ridicat două turnuri cilindrice amplasate simetric, dotate cu scări exterioare şi ascensoare.
Parcul Monument
Monumentul din parcul cu același nume a fost ridicat în 1834. Amplasat în locul unde o ghiulea turcească a căzut în apropierea țarului rus Nicolae I, pe când acesta inspecta fortificațiile, monumentul are menirea să simbolizeze eliberarea fostei raia Brăila.
La ceremonia inagurării au participat, în ziua de 1 iulie 1834, generalul Pavel Kiseleff și paharnicul Iancu Slatineanu - supranumit „Richelieu al Brăilei”. Instalat pe un soclu înconjurat de patru tunuri (captură de razboi de la armata turcă), monumentul era flancat de tot atâția vulture, iar în vârful său se afla o cruce înfiptă în semiluna turcească.
În acest loc a fost primit, în 1959, principele Alexandru Ioan Cuza, iar în 1867 Carol I a trecut în revistă, printre altele, și impunătorul monument. Începând cu 1871, anul iluminatului public la Brăila, monumentul și parcul au fost înconjurate cu felinare.
În 1916, în perioada ocupației Brăilei de către armatele Triplei Alianțe, soldații turci cantonați pe aceste meleaguri au demolat simbolul înfrângerii otomanilor, iar cele patru tunuri au fost duse la Ankara, în Turcia.
Fântâna cinetică de pe Esplanada Dunării
Esplanada Dunării este compusă dintr-un ansamblu deosebit de fântâni arteziene, dintre care atrage atenţia cea mai mare (fântâna cinetică), de forma unor palme, una dintre cele mai frumoase din România. Vizitatorii pot urmări mişcarile inedite ale fântânii cinetice, având în acelaşi timp şi o perspectivă panoramică asupra Dunării.
Fântâna cinetică este printre primele monumente arhitectonice cu sistem de rotire. Localizată în centrul civic al orașului, fântâna este opera celebrului sculptor român Constantin Lucaci, denumit de mulți „Al doilea Brâncuși”, realizată la Uzina Progresul din oțel inoxidabil, în perioada 1987 – 1988.
Elementele ce definesc sculptura artistului sunt materialul, vibrațiile luminoase explorând suprafața polizată, mișcarea, sonoritatea, dar și proiectul în sine, cel al unei sculpturi de integrare urbană.
Ceasul public din Piața Traian
Una dintre cele mai reprezentative construcţii ale Brăilei este Ceasul Public din Piaţa Traian, ridicat în anul 1909 de firma cehă Carol Sakar. Ceasul este o piesă de mobilier urban rară, întrucât erau preferate orologiile din turnurile bisericeşti sau construcţii administrative, şi mai puţin ceasuri individuale.
Construcţia are peste 11 metri înălţime, fiind executată în stilul artei anului 1900, orologiul având patru cadrane susţinute de o carcasă metalică, imitând un orologiu de interior.
Construcţia lui s-a bazat pe donaţia testamentară a lui Petru Naum, care dorise ridicarea unui turn orologiu aferent Bisericii Sfinții Mihail şi Gavril din aceeaşi piaţă. Încă din momentul instalării, Ceasul Public s-a constituit într-un punct de reper, a dobândit prestigiu şi a devenit simbol al modernizării urbane.
Teatrul „Maria Filotti"
Teatrul „Maria Filotti" din Brăila este o instituţie de prestigiu a teatrului românesc, având o tradiţie de 150 de ani, dintre care 50 de ani de activitate permanentă. Clădirea teatrului a fost construită în jurul anului 1850 şi este azi un monument de arhitectură, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional.
Prima referire oficială despre o manifestare teatrală la Brăila, o consemnează ziarul local „Mercur” în 1840. Urmează o perioadă bogată în reprezentaţii teatrale susţinute de trupele de teatru ale lui Costache Halepliu, Mihail Pascaly, Fani Tardini, Costache si Iorgu Caragiale, Theodor Theodorini, Alexandru Davilla, Aristizza Romanescu, Matei Millo, Constantin Tănase.
Pe tot parcursul secolului al XIX-lea, personalităţi de prestigiu ale artei europene au oferit reprezentaţii publicului brăilean: Adelina Patti, Bianca Bianchini, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Şaliapin, George Enescu.
Construit în jurul anului 1850, Hotelul Rally reunea un teatru, un hotel, un club, un restaurant, un cinematograf, o arenă de vară și o cofetărie. Teatrul Rally, inaugurat la 11 decembrie 1895, a găzduit prestigioase trupe din ţară şi din străinătate.
Aici au debutat Hariclea Darclée în 1881 şi Maria Filotti în 1905. Teatrul Rally va fi cedat de proprietarul său, Dumitru Ionescu, fost primar al Brăilei, Primăriei oraşului prin testamentul datat noiembrie 1910.
Centrul Cultural „NicăPetre”
Centrul Cultural „Nicăpetre” a fost înfiinţat la 6 decembrie 2001, pentru a adăposti donaţia sculptorului Nicăpetre şi funcţionează în sediul fostei Case a Colecţiilor de Artă (1986-2001). Clădirea a fost sediul firmei Embiricos et Co. M. Embiricos.
Embiricos a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din Brăila. Centrul Cultural Nicăpetre a fost redeschis pentru public pe 12 noiembrie 2010, după ample lucrări de reabilitare.
Casa Memorială Panait Istrati
Clădirea datează de la începutul secolului al XX-lea. Moda amenajării parcurilor după modelul celor englezeşti a determinat, cu precădere în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, preocuparea edililor brăileni pentru reorganizarea spaţiului Grădinii Publice, ceea ce a presupus şi angajarea unor specialişti în domeniu. Ca urmare, în jurul anului 1860, într-un perimetru situat pe latura de nord-est, se construiesc: bufetul, locuinţa grădinarului şi serele.
Pe acest amplasament a fost construită în stil neoromânesc, la începutul secolului XX, cu funcţiunea de locuinţă şi purtând denumirea de Casa Grădinarului, clădirea cunoscută astăzi drept Casa Memorială „Panait Istrati”.
După 1947, clădirea îşi păstrează destinaţia administrativă şi este trecută în administrarea sectorului „Spaţii verzi” al Primăriei Brăila. Din 1984 găzduieşte Expoziţia Memorială „Panait Istrati”, deschisă cu prilejul centenarului scriitorului (1884-1984).
Cu prilejul centenarului scriitorului Panait Istrati (1884-1984), în acest imobil a fost organizată Casa Memorială „Panait Istrati”. Deşi Panait Istrati nu a locuit aici, clădirii i-a fost atribuită această destinaţie deoarece autorul Chirei Chiralina prefera spaţiul din vecinătatea casei pentru contemplarea Dunării şi a împrejurărilor.
Nici una dintre clădirile în care Panait Istrati a locuit la Brăila nu s-a păstrat. Tocmai de aceea în clădirea amintită sunt valorificate expoziţional manuscrise, obiecte personale, piese de mobilier, cărţi cu autograf, ediţii rare, ediţii princeps, fotografii-document, obiecte ce au fost cumpărate, în cea mai mare parte, de la ultima soţie a scriitorului, Margareta Istrati.
Se încarcă comentariile...
