Exclusiv: Fost foişor de foc al Brăilei, catedrala „Sfântul Nicolae" îmbracă straie de sărbătoare
0
De Ziua Patronului Spiritual al oraşului, moaştele Sfântului Nicolae vor fi aduse la biserica de pe Ana Aslan. Purtând numele patronului spiritual al Brăilei, catedrala „Sf. Nicolae" a fost ridicată pe locul unui mai vechi lăcaş, distrus de un incendiu, cu un secol şi jumătate în urmă.
Începând cu 4 decembrie, Brăila va îmbrăca din nou straie de sărbătoare. De Ziua Ocrotitorului Spiritual al municipiului, în catedrala cu hramul Sfântului Nicolae vor fi aduse moaştele Ierarhului, iar credincioşii vor putea merge în pelerinaj. Puţini brăileni cunosc adevărata poveste a acestei biserici care, la un moment dat, a ars chiar din cauza unui pompier care a fumat în foişor.
Brăila: S-a deschis patinoarul / Vezi aici programul de
funcţionare şi tarifele percepute
Considerată cea mai înaltă clădire din oraş, clopotniţa fusese „foişor de foc", turn de observaţie al pompierilor. Ridicată pe vremea lui Cuza Vodă, biserica de pe Ana Aslan era, acum o sută cincizeci de ani, locul de unde se dădea alarma de incendiu.
Amplasată în zona Centrului Istoric al Brăilei, biserica-monument închinată Sf. Ierarh Nicolae - Ocrotitorul urbei dunărene, dar şi al copilaşilor care-l aşteaptă an de an, cu ghetuţele pregătite - străluceşte ca o nestemată, amintind de gloria cetăţii de odinioară.
Fostul Hotel BTT, dat la ofertă pentru „cunoştinţe", de
către preşedintele CJ Brăila
Puţini ştiu, însă, că aici s-a aflat, până în perioada interbelică, „foişorul de foc" al Brăilei. Ori de câte ori izbucnea un incendiu, pompierul de serviciu trăgea clopotul, dând astfel alarma. În multe sate brăilene obiceiul se mai păstrează şi astăzi. Există chiar un anume mod de a trage clopotul, „de sărbătoare", „de înmormântare" sau „de foc".
Simbol al oraşului
„Biserica a devenit catedrală a oraşului prin Decret Regal, în anul 1894. A fost ridicată pe vremea lui Cuza, pe locul unei mai vechi biserici, distrusă de un incendiu, în 1859. La acea dată, era tot foişor de foc şi incendiul a fost provocat de un pompier, care fumase în turnul de observaţie. Prima carte tipărită la Brăila, în 1838, de către pitarul Ioan Penescu - primul profesor al şcolii publice - «Cuvânt la sfinţirea bisericii Sf. Nicolae», a fost scrisă la inaugurarea vechii biserici, arsă după numai 20 de ani", ne-a precizat părintele Leontin Popescu, parohul sfântului lăcaş. De altfel, Penescu făcea parte din consiliul parohial al bisericii.
Până la ridicarea catedralei din Bariera Călăraşilor, biserica „Sf. Nicolae" a fost locul unde, mai bine de un secol, aveau loc cele mai importante evenimente religioase ale urbei. De aici pornea procesiunea de Bobotează şi tot aici erau primiţi oaspeţii şi mai marii României Mari, inclusiv Regele şi Regina.
Tot aici, an de an, pe 6 decembrie, Înalt Prea Sfinţitul Casian, Ierarhul de la Dunărea de Jos, îi binecuvântă pe copilaşi şi le aduce daruri.
Icoanele împărăteşti, îmbrăcate în argint aurit, precum şi alte câteva odoare sfinte adăpostite de catedrală - unele datând din prima jumătate a secolului XIX -, sunt bunuri de patrimoniu.
Aici se roagă şi răi, şi buni
Vizavi de biserică, tot pe veche stradă Sf. Nicolae, se află prima şcoală publică din Brăila, unde a slujit pitarul Penescu.
Un alt mare brăilean şi-a legat numele de biserica Sf. Nicolae, anume Radu Portocală - fost primar al Brăilei în perioada interbelică -, dispărut în chip tragic într-o temniţă comunistă şi aruncat mai apoi într-o groapă comună.
Realizată în stil neogotic, biserica „Sf. Nicolae" a fost ridicată cu bani proveniţi din donaţiile ctitorilor Filip Banu, Ioan Ceauşoglu, George Papazovici, Dimitrie Stan, Hagi Dimitrie Cristodulo şi Vasile Paleologu. Alte fonduri au venit de la două societăţi de asigurare, dar şi din subvenţii acordate de municipalitate.
Pictura a fost realizată în anul 1865, de către Petre Alexandrescu - absolvent al Academiei de Pictură din Roma, realizatorul picturii de la Mânăstirea Antim din Bucureşti -, iar întregul plafon se sprijină pe zece coloane.
La „Sf. Nicolae" vin să se roage şi răi şi buni, şi săraci şi bogaţi. Tuturora, „Moş Nicolae" le dăruieşte, fără părtinire, nădejde şi ajutor. „Mă rog aici pentru că am trei copii, iar unul este grav bolnav. Câteodată, ajut şi eu cum pot. Cine să ne ajute, dacă nu Dumnezeu şi Sfântul Nicolae?", ne-a spus Victor Barosanu, de 53 de ani.
Se încarcă comentariile...
