CNAIR va cere penalități record de la constructorul podului peste Dunăre de la Brăila. Care este motivul
0Tribunalul București a respins o acțiune în justiție a Astaldi/WeBuild – IHI Infrastructure System Co Ltd, care a construit podul suspendat de la Brăila, iar CNAIR o poate obliga acum la plata de penalități de peste 85 de milioane de lei.
Pe 4 ianuarie, Tribunalul București a pronunțat un prim verdict în procesul deschis Astaldi/WeBuild – IHI Infrastructure System Co. Ltd împotriva CNAIR, judecătorii apreciind că firma care a edificat podul suspendat de la Brăila nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale.
Este vorba de termenul prevăzut în contract pentru proiectarea podului, dar și nepredarea la timp a documentației de proiectare. Din acest motiv, CNAIR are dreptul acum să ceară constructorului penalități de peste 85 de milioane de lei pentru întârzieri ce totalizează 903 zile.
Procesul amintit este doar unul dintr-un lung șir de acțiuni în instanță între cele două părți, majoritatea fiind câștigate de CNAIR. În noiembrie 2022, judecătorii Curții de Apel București au pronunțat verdictul definitiv într-unul din procesele deschise de WeBuild, constructorul Italian al podului de la Brăila.
Magistrații au întors verdictul primei instanțe și au decis atunci ca CNAIR să plătească daune de aproape 6 milioane de euro.
„Schimbă în tot sentinţa civilă atacată. Admite cererea de chemare în judecată. Constată că reclamanta este îndreptăţită să beneficieze de o extensie a perioadei de execuţie de 193 de zile. Obligă pârâta (n.r. CNAIR) la plata către reclamantă a sumei de 28.808.369,4 lei, reprezentând valoarea pierderilor şi a profitului nerealizat”, a stabilit instanța de judecată pe 15 noiembrie.
Și cheltuielile de judecată pe care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere trebuie să le plătească firmei italiene sunt substanțiale, fiind vorba de 576.167,4 de lei, ce reprezintă taxa judiciară de timbru.
Pentru a pronunța decizia amintită, Curtea de Apel București a dispus efectuarea unei expertize contabile și a două expertize tehnice. Judecătorii au vrut să știe dacă CNAIR a verificat documentele de proiectare în termenele stabilite în contractul încheiat cu firma italiană și dacă a întârziat proiectul tehnic de execuție.
Concluzia a fost că lucrările la podul de la Brăila au fost întârziate din cauza CNAIR, care nu a efectuat la timp procedurile amintite.
Leagă Muntenia, Dobrogea și Moldova
Podul peste Dunăre este cea mai scumpă construcție postrevoluționară și este dotat cu centru de monitorizare, senzori și sistem de dezumidificare. Pilonii podului au fost construiți cu ajutorul laserului, iar pentru întinderea cablurilor principale s-a folosit o procedură în premieră în România.
Cablurile sunt formate din fire de oțel care împreună au o lungime de 81.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea înconjura Pământul de două ori. Cei patru piloni sunt ai podului dotați cu lifturi și scări de acces pentru mentenanță.
Obiectivul care va face legătura între provinciile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova a fost deja botezat Golden Gate-ul României. Este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.
Lungimea totală a podului este de 1974,3 metri, iar înălțimea turnurilor este de aproximativ 193 metri de la partea superioară a fundației. De asemenea, podul are trei deschideri: o deschidere principală (1.120 metri) și două deschideri laterale de 489,6 metri pe malul brăilean și de 364,6 metri pe malul tulcean.
Obiectivul care va face legătura între provinciile istorice Muntenia, Dobrogea și Moldova a fost deja botezat Golden Gate-ul României. Este ultimul pod peste Dunăre înainte de vărsarea în Marea Neagră.
Pentru întinderea cablurilor principale, s-a folosit o procedură în premieră pentru România: s-au folosit fire de cablu de circa 5,44 mm, care au format pachete de câte 544 fire, iar toroanele, în număr de 16, au format, ulterior, cablul principal.
Au o lungime de 81.000 de kilometri, ceea ce înseamnă că ar putea ce ar putea înconjura Pământul de două ori.
Se încarcă comentariile...
