Spectacol unic de ritualuri şi tradiţii arhaice, în ultima zi a anului, într-o comună din nordul României FOTO
0
În comuna Vorona, un loc unde se păstrează cu sfinţenie vechile tradiţii moldoveneşti are loc în fiecare un adevărat regal al obiceiurilor şi ritualurilor arhaice, de iarnă. Cete întregi de urători mascaţi în demoni, urşi sau cete de haiduci se adună în centrul comunei şi dau un recital memorabil la care asistă sute de oameni.
În comuna Vorona, judeţul Botoşani, se află un adevărat tezaur folcloric viu. Compusă din şase sate, cu o vechime de câteva secole, Vorona a fost domeniul celebrului Arbore, Mare Portar al Sucevei în timpul domniei lui Ştefan cel Mare.
Vorona este locul unde gospodarii satelor păstrează cu sfinţenie tradiţii arhaice creştine şi pâgâne deopotrivă, meşteşuguri străvechi, leacuri medicinale din timpul doftoroaielor şi vrăjitoarelor, sau preparate gastronomice medievale.
Cel mai spectaculos eveniment tradiţional, la Vorona, este întâlnirea urătorilor din fiecare Ajun de Anul Nou. Sute de oameni din toate judeţele învecinate vin să vadă o etalare incredibilă de obiceiuri de iarnă, cu rădăcini vechi şi costume pe măsură.
Demoni,unchieşi, urşi şi gospodari, un spectacol arhaic
Şi în acest an, în centrul comunei Vorona, undeva între liceu, primărie şi centrul de promovare turistică a localităţii, s-au adunat zeci de cete de urători, din toate satele învecinate. Chiar şi din comunele alăturate, din localităţi precum Sarafineşti şi Tudora.
Majoritatea urătorilor îmbracă costume lucrate cu migală, de multe ori, confecţionate de-a lungul unui an întreg. Toţi întruchipează personaje arhaice, cu roluri magico-religioase dintr-o lume păgână şi pierdută în negura vremii. Fie sunt demoni, bătrâni înţelepţi cu valenţe de solomonari, iele sau strigoi. O întreagă mitologie arhaică românească adunată în centrul Voronei.
Ursii de la Vorona FOTO Cosmin Zamfirache
Nu lipsesc nici personajele tradiţionale desprinse din obiceiurile de iarnă medievale moldoveneşti, precum ţiganii şi ţigăncile îmblânzitori de urşi, plugarii sau haiduciii. În vechime, cetele de urători se adunau spontan, aşa pe la îngânatul dimineţii cu amiaza, în Ajunul Anului Nou. Cam pe atunci când gospodarii terminau treburile şi se pregăteau de petrecut.
Spectacolul a început cu o paradă a costumelor, zgomotoasă, veselă şi de bun augur. Procesiunea a fost deschisă de un plug tras de cai, simbol al fertilităţi şi al dorinţei de roadă bună a ţăranilor din Vorona. Au urmat apoi urşii, cai, demonii şi toate făpturile răsărite din imaginarul satului moldovenesc. Fiecare trupă de urători a prezentat un spectacol superb, pe o scenă amplasată în faţa liceului din Vorona.
Urşii amintesc de ritualuri vechi, totemice, al transformării, în timp ce dansul căluţilor îşi are rădăcinile în jocurile hânsarilor, călăreţii-răzeşi din armata medievală a Moldovei, o forţă militară de temut.
„Cum se termină Anul Nou, mai stăm aşa cam două-trei luni şi deja ne gândim cum o să procedăm la anul. Adică refăcut costume, poate făcut altele noi, mai spectaculoase. Tradiţia asta face parte din noi. Eu nu mi-aş imagina sărbătorile fără să mă costumez, să joc ursul. Când joc uit de rău, de toate, sunt altcineva”, mărturiseşte Marius, un tânăr din Vorona, care s-a trezit de la 5 dimineaţa să-şi dichisească costumul de urs şi să se pregătească de paradă.
Spectacol urmărit de sute de oameni din toată ţara
Ora la care se adună urătorii este cunoscută şi de ani buni, anunţată cu lejeritate pe reţelele sociale. Aşa se face că la ceasurile 10.00, atunci când începe alaiul, este nevoie de intervenţia Poliţiei şi Jandarmeriei pentru a dirija circulaţia autoturismelor. Sute de spectatori, veniţi din Botoşani, Suceava sau chiar Iaşi se adună să privească acest spectacol tradiţional.
”Este ceva extraordinar. Noi stăm în străinătate, venim de sărbători acasă la Paşcani, dar mereu venim să vedem spectacolul cu mascaţi la Vorona. Ne bucurăm că încă se mai păstrează. Te încarcă cu o energie deosebită”, spune Ana Maria, o tânără din Paşcani care a venit cu soţul şi copilul să vadă parada. Atmosfera este cu adevărat specială. Un puhoi de oameni care urmăresc spectacolul urătorilor costumaţi, totul învăluit de chiote, ritmul sacadat al tobelor şi al invocaţiilor.
Tradiţii ţinute în viaţă de o întreagă comunitate
Această lume tradiţională este ţinută în viaţă la Vorona cu efortul localnicilor şi autorităţilor. Profesorii din Vorona, bătrânii satului, meşterii populari se străduie să-i înveţe pe copii dansurile ursului, căiuţilor, al caprei şi toate obiceiurile vechi. Îi învaţă totodată să confecţioneze măşti şi costume ca odinioară. Meşterul Ţugui, renumit pentru priceperea sa în confecţionarea măştilor şi costumelor de Anul Nou, a îmbrăcat generaţii întregi de ”mascaţi”, respectând tiparul autenticităţii dar şi cu tuşeuri născute din imaginaţie.
Parada tradiţiilor la Vorona FOTO Cosmin Zamfirache
Totodată întreaga paradă din Ajunul Anului Nou este posibilă cu sprijinul Primăriei dar şi al unui prolific om de afaceri voronean, Cornel Şfaiţer, îndrăgostit de aceste obiceiuri de iarnă locale. Acesta nu a plecat niciodată de acasă, în timpul sărbătorilor de iarnă, tocmai pentru a sărbători în mod tradiţional şi a încerca să conserve acest obicei, vechi de secole.
„Din anii 70 şi până acum, am participat la acest eveniment foarte important pentru identitatea noastră locală. An de an, împreună cu primarul din localitate, care mi-a fost profesor ne-am străduit ca această tradiţie să nu se oprească”, spune Cornel Şfaiţer.
Cu toate acestea, pandemia a afectat festivalul de datini de la Vorona. Anul trecut, nu a avut loc. A fost pentru prima dată, în istoria comunei, când urătorii nu s-au mai întâlnit în centrul comunei. Şi anul acesta, prezenţa a fost mai scăzută şi în rândul urătorilor dar mai ales a spectatorilor. În 2018, au fost peste 3000 de spectatori şi aproape 100 de urători.
„Din păcate acest lucru poate avea o influenţă nefastă, mai ales că odată oprite, anumite lucruri cu greu pot fi din nou pornite. Dar noi ne dăm toată silinţa”, spune primarul Aurel Ştefan.
Vă recomandăm să citiţi şi:
A educat copii, acum are grijă de tradiţii: „Despre iile României va vorbi omenirea“
Se încarcă comentariile...
