Comorile trecutului în cel mai nordic judeţ al României. Tezaure, mistere, cetăţi şi zeiţe la Botoşani

0
0
Venus din Drăguşeni FOTO povestea-locurilor.ro
Venus din Drăguşeni FOTO povestea-locurilor.ro

Judeţul Botoşani a fost considerat de specialişti drept un adevărat ”El Dorado” al arheologiei. Pe teritoriul acestuia au fost descoperite artefacte foarte valoroase, aşezări impresionante şi tezaure valoroase.

Botoşaniul este cel mai nordic judeţ din România şi este cunoscut în ultimele trei decenii mai ales pentru sărăcie şi  lipsă de perspective. În acest capăt de ţară, însă, se află adevărate comori. 

Pe lângă peisajele incredibil de frumoase şi sălbatice, o agricultură înfloritoare şi păstrarea multor obiceiuri foarte vechi, Botoşaniul este şi un ”El Dorado ” al arheologiei dar şi al iubitorilor de istorie. Teritoriul de astăzi al judeţului a fost locuit încă de acum 120.000 de ani în urmă şi a strâns de-a lungul mileniilor o bogată moştenire culturală şi istorică. 

La Botoşani pot fi găsite de la vestigii paleolitice ale vânătorilor de mamuţi şi până la superbele case în stil Seccesion de la sfârşitul secolului al XIX lea. 

Cei mai mari fildeşi de mamut din sud-estul Europei 

Acum 120.000 de ani, teritoriul de astăzi al Botoşaniului, sau cel puţin partea sa de nord, pe malurile Prutului, făcea parte dintr-o stepă întinsă, acoperită cu loess. Toată această întindere era străbătută de rinoceri preistorici, cerbi uriaşi, zimbri dar mai ales de mamuţii lânoşi, o creatură emblematică pentru stepele marilor glaciaţiuni. 

Prezenţa acestor uriaşi pe teritoriul de astăzi al Botoşaniului este dovedită de numeroase descoperiri arheologice de excepţie. În primul rând este vorba de un adevărat cimitir al mamuţilor descoperit, la Ripiceni, în 1977 odată cu săpăturile de salvare efectuate cu ocazia amenajării barajului de la Stâncă Costeşti şi a lacului de acumulare. În cadrul acelei campanii de săpături au fost descoperiţi fildeşi de mamut de dimensiuni impresionante. De altfel, specialiştii spun că sunt cei mai mari fildeşi de mamut din sud-estul Europei. Aceştia pot fi admiraţi la Muzeul de Arheologie Săveni. 

Una dintre cele mai importante sit-uri paleolitice din sud-estul şi centrul Europei

În plus, tot la Ripiceni, după 20 de ani de cercetări, începute în 1961, avea să descopere unul dintre cele mai importante sit-uri paleolitice din sud-estul şi centrul Europei. Este vorba despre o tabără de vânători de mamuţi de acum 120.000 de ani ridicată de oamenii de Neanderthal veniţi în stepele de pe malurile Prutului. 

”Prin întinderea şi succesiunea numeroaselor dovezi de locuire şi bogăţia materialului, aşezarea de la Ripiceni Izvor, ale cărei sedimente se înscriu pe o grosime de circa 12-13 metri, reprezintă una dintre cele mai importante staţiuni paleolitice din România şi poate chiar din întreaga zonă a Europei de est şi de est-centrală”, preciza Păunescu în lucrarea sa ”Ripiceni-Izvor: paleolitic şi mezolitic: studiu monografic” din anul 1993. 

yrtyry

Valurile de pământ ale cetăţii de la Stânceşti FOTO Cosmin Zamfirache

Este o adăpost de mari dimensiuni construit din fildeşi, oase de mamut, pietre, învelit în piei mari de mamut care protejau vânătorii de intemperii. 

”Pereţii-paravan atingeau, se pare, o înălţime de circa 1,60-2,00 metri şi erau formaţi din oase mari, fildeşi de mamut şi, probabil, beţe groase de conifere fixate la bază cu pietre de calcar, pământ şi molari de mamut, peste care se aşterneau, bănuim, piei de animale. Aceste simple adăposturi-paravan erau făcute cu scopul de a proteja omul contra vânturilor aspre care băteau de la est-nord-est”, preciza Alexandru Păunescu în aceeaşi lucrare. 

Totodată în cadrul acestei aşezări au fost descoperite arme şi unelte din piatră. Exponatele dedicate aşezării neaderthaliene de la Ripiceni cu o încercare de reconstituire grafică pot fi văzute la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani. 

Un leagăn al civilizaţiei agrare în Europa

Botoşaniul este renumit pentru artefactele civilizaţiei Cucuteni descoperite pe aproape toată suprafaţa judeţului. De la fragmente de ceramică şi superbii idoli de lut până la uriaşe aşezări şi temple de acum 6000 de ani. Impresionante sunt vasele cucuteniene reîntregite şi expuse la Muzeul Judeţean Botoşani, multe de mari dimensiuni şi cu o cromatică impresionantă. În plus, simbolurile desenate pe aceste vase sunt fascinante şi totodată misterioase. 

Una dintre reginele Cucuteniului la Botoşani este fără îndoială „Venus din Drăguşeni”, un idol de lut, vechi de 6000 de ani, descoperit pe un câmp în localitatea Drăguşeni, acum câteva decenii. Fie că este vorba despre o zeiţă sau o preoteasă, aceste idol cu siluetă feminină şi cu o simbolistică aparte a fost vedeta expoziţiilor dedicate Lumii Vechi, în Londra, Vatican sau New York. 

În plus, la Botoşani se află o uriaşă aşezare cucuteniană, probabil un mare centru proto-urban în care se aflau ateliere meşteşugăreşti, cu un vad de intense schimburi comerciale şi chiar un centru de putere politică a acelor vremuri. Această aşezare se află pe malurile Prutului, tot la Ripiceni, şi se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 25 de hectare. Au avut loc câteva campanii de cercetare arheologică la faţa locului fiind descoperite numeroase artefacte dar, în 2018, şi o uriaşă mega-structură, probabil un templu cucutenian sau un ”palat” al liderului. Sunt specialişti care arată că civilizaţia Cucuteni, în nordul extrem al Moldovei a fost unul dintre leagănele civilizaţiei agrare în Europa continentală. 

Războinici, tezaure şi un loc de cult misterios

Pe teritoriul actual al judeţului Botoşani în epoca fierului, cu diferitele sale vârste, au locuit triburi ale traco-geţilor, în secolele VII-II îHr, şi mai apoi ale dacilor până către secolul al III lea d Hr. Pe teritoriul judeţului au fost descoperite numeroase vestigii aparţinând acestor populaţii de la aşezări civile şi până la zone fortificate deosebit de intense şi de importante pentru înţelegerea istoriei acestor popoare. Nu lipsesc nici tezaurele şi obiectele de mare valoare. 

La Stânceşti, la numai 10 kilometri de municipiul Botoşani, la marginea pădurii Baisa se află două uriaşe cetăţi getic, interconectate şi întinse pe o suprafaţă de peste 50 de hectare. Încă se văd uriaşele valuri de pământ, care cu siguranţă erau dublate de palisade de lemn. Sunt cetăţi despre care specialiştii spun că au fost utilizate între secolelele VI-III îHr, mai ales ca apărare împotriva atacurilor sciţilor, triburi faimoase de călăreţi-războinici ai stepelor nord-pontice. 

erwer

Piese din tezaurul de la Lozna FOTO Cosmin Zamfirache

Aproximativ 10% din teritoriul cetăţilor a fost cercetat în perioada 1960-1970 de reputaţii arheologi ieşeni Adrian şi Marilena Florescu fiind evidenţiate mai multe aşezări, dar şi numeroase piese de ceramică, arme şi unelte din fier. 

În plus, sub o locuinţă, a fost descoperit unul dintre cele mai interesante tezaure de pe teritoriul României. Este vorba despre opt piese de harnaşament, dintre care trei de aur, inclusiv o piesă cu o simbolistică aparte, redând un animal fantastic cu cap de mistreţ, corp de peşte şi coadă de pasăre. Aceste piese - se arată în noile cercetări - ar fi fost podoabe aplicat cailor, mai ales în zona frunţii şi a urechilor. Piesele sunt de origine scitică şi se pare au fost pradă de război. 

Un alt tezaur important, de această dată din obiecte de fier s-a descoperit la Lozna, în turbăria de la marginea localităţii, devenind sit protejat prin lege, atât la nivel arheologic cât şi acvifaunistic. Este vorba despre un sit de secol II-III d Hr, cu artefacte şi o aşezare atribuite dacilor. În această zonă, dacii avea ateliere de fierărie şi dulgherie dar şi un sat care să deservească această  zonă meşteşugărească. Turbăria oferea nenumărate resurse, inclusiv fierul de baltă, de aceea aşezarea dacilor în zonă nu este întâmplătoare. Cei din sat se ocupau şi de creşterea animalelor şi agricultură.

Dacii de la Lozna făceau comerţ cu romanii sau le prădau aşezările, aşa cum arată amforele romane descoperite în această aşezare dar şi armele precum un vârf de lance sau cuţitele de inspiraţie celtică folosite de războinici. 

Pe de altă parte, în aceste mlaştini preistorice, mai ales în anii 70, au fost scoase la iveală o serie de structuri interesante din lem, mai precis nişte platforme şi poduri care ajutau străbaterea turbăriei până la un punct. Cu această ocazie a fost descoperit în 1975 şi un impresionant tezaur de unelte şi arme de fier. Acestea erau efectiv depuse într-o cutie de lemn de mari dimensiuni. De aceea se ia în calcul şi o depunere intenţionată, ritualică, turbăria având şi valenţe de loc cultic, sacru. În acest tezaur se află şi piese foarte interesante, inclusiv o armă ciudată sub forma unei gheare cu analogii în mormintele scordisce din Serbia. Piesele tezaurului pot fi văzute la Muzeul Judeţean Botoşani, inclusiv un pod dacic de lemn, perfect păstrat în turbărie, vechi de aproximativ 2000 de ani. 

Botoşaniul de Belle Epoque

O altă perlă a Botoşaniului, din punct de vedere patrimonial şi istoric, îl reprezintă pleiada de conace şi case boiereşti de pe teritoriul judeţului, mănăstirile ctitorite de Ştefan cel Mare la Botoşani şi Dorohoi, mănăstirea medievală de la Coşula, dar mai ales ansamblul urban de secol XIX - început de secol XX al municipiului Botoşani. O scurtă plimbare prin Botoşani, pe Bulevardul Mihai Eminescu, Pietonalul Unirii şi mai apoi Centrul Istoric relevă trecutul unui oraş prosper de la mijlocul secolului al XIX-lea, cu o viaţă economică şi culturală deosebită. 

Botoşaniul era un loc multi-etnic şi multi-cultural cu importante comunităţi de evrei, armeni, greci şi lipoveni care au transformat oraşul într-unul dintre marile centre economice ale Moldovei. Centrul istoric este o replică, la scară mai mică a zonei urbane de secol XIX a oraşului german Leipzig. Sunt de neratat casele în stil Secession şi Art Nouveau din municipiul Botoşani aparţinând familiilor boiereşti Silion, Ventura şi Sofian. Toate sunt adevărate bijuterii arhitectonice. 

În judeţul Botoşani, la Hilişeu Horia, se află şi singura biserică jumătate ortodoxă-jumătate catolică din lume, cu o vechime de aproape 200 de ani şi o simbolistică aparte. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Misterioasele construcţii de cinci mii de ani, comparate cu piramidele egiptene. Locul neaşteptat unde se află

Cimitire vechi sub case noi. Descoperiri arheologice la Târgovişte, pe locul fostei cetăţi a lui Vlad Ţepeş FOTO

Botoşani


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri