Adevărul despre revoluţia bolşevică din Rusia. Germania a plătit cu 40 de milioane de mărci instaurarea comunismului

Specialiştii şi documentele secrete din preajma Primului Război dezvălui o realitate surprinzătoare privind instaurarea comunismului în Rusia. Lenin, omul care a dus la prăbuşirea imperiul ţarist şi a pus germenii celui sovietic, a fost de fapt finanţat şi ajutat de nemţi pentru a face revoluţia în Rusia. Culmea, Germania şi-a creat singură, fără să-şi dea seama, cel mai mare adversar al său.

La începutul anului 1917, Rusia ţaristă se afla la final de drum. Ţarul Nicolae al II-lea conducea o ţară transformată în butoi de pulbere. Rusia pierduse bătălie după bătălie în Primul Război Mondial, după ce de altfel a intrat în acest mare conflict militar total nepregătită. În spatele frontului, frigul, foamea şi lipsa de perspectivă ascuţeau urau împotriva ţarului. Era nevoie de o singură scânteie pentru ca butoiul de pulbere să sară în aer. Acea scânteie a fost Vladimir Ilici Lenin, un exilat rus de 47 de ani, cu vederi marxiste şi care visa la o lume egalitară, anti-imperialistă. A trăit o bună perioadă în Elveţia, surghiunit pentru viziunile sale de stânga şi anti-monarhice. În 1917 s-a întors însă şi a provocat revoluţia bolşevică, profitând de starea jalnică a naţiunii. Unui popor sărăcit, sătul de război şi flămând, a promis pace, pâine şi pământ. A fost de ajuns.

Revoltele şi grevele s-au ţinut lanţ. Toate regimentele din Petrograd au devenit armată revoluţionară, iar în luna martie a aceluiaşi an, ţarul Nicolae al II lea abdica. Aceasta era etapa revoluţiei burgheze, urmată de guverne provizorii conduse de burghezi şi monarhişti. A fost sfârşitul ţarismului, iar odată cu apariţia elementelor radicale bolşevice din octombrie 1917 şi începutul sovietizării Rusiei, un fapt istoric care a influenţat destinul multor ţări europene şi chiar din lume. Noul lider al Rusiei sovietice a fost Lenin, cel care a adus revoluţia în lumea ţarilor. Documente din timpul Primului Război Mondial arată însă că revoluţia lui Lenin a fost adusă în Rusia, în mod surprinzător de nemţi. Greu de crezut, dar adevărat, Germania a plătit pentru instaurarea comunismului în Rusia Ţaristă. 

Exilatul Lenin şi ghimpele din coasta germană

La începutul anului 1917, Lenin era doar un banal emigrant rus în oraşul elveţian Zurich. Era un personaj anost, care la prima vedere nu însemna mare lucru. Un surghiunit care visa la o mare revoluţie în Rusia. În acele momente, visul său era doar o utopie care stârnea râsul. Lenin trăia în sărăcia alături de soţia sa. Contemporanii îl descriu ca pe un individ dornic să facă o revoluţie mondială, dar foarte sărac, insignifiant şi înconjurat de oameni fără prea mare importanţă.

„Trăieşte în agitaţie, tensiune, analizează permanent. El face proiecte: instigă o sciziune în social-democraţia suedeză, face din Elveţia baza revoluţiei mondiale. Iar anturajul său era format din Zinovieiv, o băşică şi Radek, un derbedeu nesigur”, notează Alain Besançon. Cu toate acestea, în numai două luni Lenin va deveni cel mai important om din Rusia.

În februarie 1917 aude de revoluţia burgheză din Rusia. Simte că este momentul său, dar nu putea ajunge în Rusia. În timp ce Lenin se frâmânta şi căuta soluţii de a ajunge în siguranţă în Rusia, lideri importanţi ai Germaniei aveau la rândul lor o dilemă. Mai precis se gândeau cum să mai facă faţă celor două fronturi, care consumau o mulţime de resurse. Rusia era veriga cea mai slabă şi trebuia scoasă cu orice preţ din război. Ceea ce bineînţeles ar fi permis nemţilor să se ocupe de războiul din vest. Lucrurile se complicau şi mai mult în contextul în care preşedintele SUA cerea Congresului intrarea în război contra Germaniei.

Deci, nemţii trebuiau să se grăbească cu planul lor de a scoate Rusia din război. Lenin, omul care dorea o revoluţie în Rusia, a devenit soluţia imediată. Arthur Zimmermmann, secretar de stat în Ministerul de Externe al Germaniei, generalul Ludendorff, ministrul de interne şi şeful serviciului secret al armatei germane au hotărât trimiterea lui Lenin în Rusia pentru a sabota ţara. Sau mai precis să o scoată din război prin intermediul revoluţiei.  Oficialii germani au luat legătura cu Alexander Parvus şi Yakov Ganetsky, doi comunişti cunoscuţi. Aceştia, la rândul lor, l-au contactat pe Lenin şi i-au prezentat oferta germană. 

Revoluţia rusă, plătită cu 40 de milioane mărci aur

Convinşi de Alexander Parvus că Lenin este omul potrivit, nemţii s-au hotărât să-l şi finanţeze pe exilatul rus. Parvus a cerut 5 milioane de mărci germane şi un tren care să transporte grupul revoluţionar în bune condiţii în Rusia. Pentru a evita o eventuală interpretare asupra acţiunilor sale şi mai apoi să fie acuzat că ar fi fost agent german sau mai grav dacă revoluţia ar fi eşuat, să fie acuzat de trădare, Lenin a refuzat să poarte discuţii directe cu autorităţile germane. A făcut acest lucru doar prin intermediari. A acceptat oferta germană, cu condiţia ca trenul să aibă uşile sigilate tocmai pentru a demonstra că nimeni din exterior nu a intrat în vagonul său şi pentru a dovedi că nu a purtat discuţii cu nemţii, ca agent al lor. Discuţiile cu autorităţile germane pe tot timpul drumului urmau să aibă loc prin intermediul lui Fritz Platten, un socialist elveţian. Lenin a plecat spre Rusia cu trenul din Elveţia pe 5 aprilie 1917. L-au însoţit 30 de persoane printre care şi soţia sa. 

Trenul a fost flancat pentru 600 de kilometri şi de o escortă militară germană. În călătoria sa Lenin a străbătut Germania, Suedia, Finlanda şi a ajuns în sfârşit la Sankt Petersburg. Doar la Berlin a oprit pentru 20 de ore. Cel mai controversat moment al relaţiilor dintre Lenin şi autorităţile germane. Se bănuieşte că Lenin s-ar fi întâlnit personal cu autorităţile germane şi că ar fi primit banii, până la urmă 40 de milioane de mărci, şi directivele pentru instaurarea revoluţiei. Lenin ajungea pe 18 aprilie 1917 în Rusia. Venirea sa era cunoscută atât de cercurile politice europene, cât şi de sărăcimea Rusiei, care-l aştepta ca pe un salvator. Într-un timp scurt Lenin şi colaboratorul său, Troţki au declanşat revoluţia bolşevică. Nu a fost aşa cum şi-au dorit şi imaginat nemţi, dar au avut palidare consolare că în 1918 Lenin va oferi despăgubiri de război generoase, Germaniei.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Povestea omului care îl înlocuia pe Stalin în apariţiile publice

Regele Mihai a murit. 10 mai 1946: ultima reprezentaţie de gală a Majestăţii Sale