Nebunie de ardelean: Un om de afaceri din Bistriţa-Năsăud vrea să adapteze sturionul, crescut pentru icre negre, la condiţii de munte
0După ani buni în care a investit în păstrăv, un om de afaceri din Bistriţa-Năsăud a început un experiment care se mai desfăşoară în puţine locuri din România. Gavrilă Rus vrea să adapteze sturionul, faimos pentru icrele negre considerate delicatesă, la condiţiile de munte. De un an de zile, omul de afaceri creşte sturioni alături de păstrăv, iar peştele de mare pare să se fi obişnuit şi cu apa de munte.
În anul 2011, Gabi Rus, un om de afaceri din comuna bistriţeană Romuli şi-a investit tot ce avea într-o păstrăvărie. Deşi nu avea niciun soi de experienţă în domeniu, omul de afaceri a fost autodidact şi a învăţat tot ce se poate cunoaşte despre acest gen de afacere.
Astfel, afacerea a crescut de la un an la altul, în această vară Gabi Rus inaugurând şi un restaurant, unde cei care îi trec pragul păstrăvăriei pot gusta mai multe specialităţi din peşte, pregătite chiar de către soţia sa.
Tot anul trecut omul de afaceri s-a gândit să treacă la un alt nivel şi să încerce ceva ce puţini au avut curajul în România: să adapteze sturionul, peşte de mare şi fluviu, cunoscut pentru icrele negre, la condiţii de munte.
A început prin a cumpăra anul trecut 15 exemplare de nisetru, pe care le-a crescut alături de păstrăvi în bazine descoperite. Spre surprinderea sa, deşi nu le-a asigurat condiţiile de Dunăre sau mare cu care sunt obişnuiţi, sturionii nu au murit, ba mai mult au luat câteva kilograme în greutate.
Pasul următor este ca în primăvara anului viitor să cumpere puiet de sturion, pentru a vedea dacă acomodarea se poate face şi de la acest nivel. Gabi Rus nu exclude posibilitatea ca în câţiva ani să se transforme într-un distribuitor de icre negre, considerate delicatese.
Nici valorificarea cărnii nu va fi păguboasă, sturionul numărându-se printre peştii cu un preţ de vânzare ridicat.
Omul de afaceri se numără printre puţinii proprietari de păstrăvărie care a gândit un asemenea „experiment”. Mai există o păstrăvărie lângă Braşov care încearcă o adaptare a sturionului la condiţii naturale de munte. De asemenea, mai există o păstrăvărie în Maramureş care încearcă acest lucru însă bazinele sunt acoperite, iar sturionii se bucură de condiţii asemănătoare cu cele din mediul lor natural.
Nisetrul şi sturionul în general trăieşte în Marea Neagră şi Marea Caspică şi migrează pentru reproducere în fluviile care se varsă în ele. Astfel, mai poate fi întâlnit în Volga, Ural, Cura, Don, Rion, Nipru, Bug, Nistru şi Dunăre.
Sturionul ajunge la o lungime de 1-2 metri, la o greutate de 20-30 de kilograme şi trăieşte 50 de ani.
Potrivit WWF, nisetrul era odinioară cea mai întâlnită specie de sturion din Dunăre, însă în prezent este ameninţată cu dispariţia. În ultimii 4 ani, capturile de nisetru au scăzut cu 99%.
Vă mai recomandăm:
FOTO Sălbăticiunile le fac cu ochiul oamenilor de afaceri bistriţeni. „Ferma de mistreţi” noul business ce prinde contur
Animalele domestice au început să nu mai fie atât de profitabile pentru fermierii din judeţul Bistriţa-Năsăud, care aleg să se reprofileze. Un business care începe încet, încet să înflorească în judeţ este cel cu sălbăticiuni, dovadă stând bistriţeanul Nicolae Vrâncean, care pregăteşte o fermă de mistreţi.
Gât Golaş de Transilvania, găina minune a Ardealului, preferată de francezi, nemţi şi africani
A apărut spontan la mijlocul anilor 1800, iar 50 de ani mai târziu deja lua prima cupă de argint la expoziţia internaţională de păsări de curte din Germania. În prezent Gât Golaş de Transilvania este cam ignorată în Ardeal, fiind prezentă doar în câteva judeţe, însă este apreciată în zone cu temperaturi extreme datorită adaptabilităţii sale.
Se încarcă comentariile...
