Istoria minelor din Munţii Rodnei: i-au îmbogăţit pe nobilii ardeleni şi pe domnitorii moldoveni
0Bogăţiile Munţilor Rodnei au fost exploatate preţ de sute de ani. Minerii îşi riscau viaţa zi de zi pentru a scoate din măruntaiele acestor munţi metale preţioase, care au ajuns să-i îmbogăţească pe nobilii Transilvaniei. Doar în perioada Austro-Ungară din minele de la Valea Vinului ar fi fost extrase 2.000 de tone de argint, 60 de tone de cupru şi 300 de tone de zinc.
Exploatarea minieră de la Rodna, activitate care a ridicat comuna cu un peisaj ameţitor chiar la rang de oraş, datează de secole bune. Când au început oamenii să caute în inima Munţilor Rodnei după aur, argint, cupru, zinc şi plumb, nimeni nu ştie exact.
Cert este faptul că în timpul năvălirii tătare din 1241 mai multe mine existau deja, documentele istorice prezentând distrugerea acestora de către invadatori. Urme ale unor mine foarte vechi se găsesc pe munţii Beneş şi Curăţel. Exploatarea minieră s-a ramificat de la Rodna în toate direcţiile pe un teritoriu cu o rază estimată de 40 de kilometri.
„Dovadă despre exploatări pe Beneş este moneda de argint aflată în 1863 într-o mină veche şi determinată de Carol Torma. Ea este din secolul al XIII-lea. În Şanţ s-a aflat în 1888 o piesă de aur subţire de 1/2 mm, pe care era imprimat bustul regelui Matia cu coroana pe cap şi cu corbul şi inelul Huniazilor”, precizează istoricul Virgil Şotropa în revista Arhiva Someşană din 1928.
Tot documentele spun că doar în perioada Austro-Ungară, din minele amenajate la Valea Vinului, acum un sat care ţine de comuna Rodna, s-ar fi extras 2.000 de tone de argint, 60 de tone de cupru, 300 de tone de zinc, 100 de tone de plumb şi 2-3 kilograme de aur.
Metalele preţioase erau trimise la Alba Iulia pentru finisat, la Rodna totul făcându-se în mare parte manual şi rudimentar. Muncitori de la minele din Rodna erau aduşi din mai toată ţara. Cu toate acestea, saşii care controlau minele preferau să lucreze cu bănăţenii şi slovacii. Printre muncitori se numărau şi saşi, secui şi români, care locuiau în zonă.
Parte din galerii aparţineau de Imperiul Austro-Ungar, iar parte erau private. Printre cei care deţineau parte din minele de la Rodna se numărau generali şi căpitani din armată, chirurgi, ingineri şi chiar un cavaler din Croaţia, potrivit documentelor din anul 1789.
Metalul din inima Ardealului ajungea peste mări şi ţări
Potrivit istoricilor, minele din jurul comunei Rodna au îmbogăţit mai mulţi nobili maghiari din Transilvania şi chiar domnitori, care au profitat de bogăţiile Munţilor Rodnei. Metalul preţios descoperit aici ajungea în ţările din sud şi sud-vest.
În perioada în care întreaga vale a Rodnei a fost stăpânită de către domnitorii moldoveni, din 1529 şi până în 1552, mare parte din metalele preţioase descoperite în Munţii Rodnei ajungeau în Moldova. Aceştia au desemnat chiar un „aurariu domnesc” la Rodna, care avea menirea de a supraveghea exploatările.
Dovadă că minele rodnene aveau o valoare destul de mare este şi faptul că acestea au devenit inclusiv un mijloc de garanţie sau ipotecare, la care apelau diferiţi conducători ai Transilvaniei şi Moldovei.
Se încarcă comentariile...
