Cum influenţează problemele psihice sănătatea fizică. Adevărul despre „bolile fantomă“

Multe afecţiuni fizice pot fi date de probleme de natură psihică sau psihiatrică

Între minte, suflet şi corp există o legătură foarte strânsă, o susţin atât psihologii, cât şi medicii. Deşi pare greu de crezut, starea psihică poate influenţa chiar foarte mult starea fizică. Nu sunt puţine cazurile în care persoane care nu au avut o stare fizică bună, iar controalele au reliefat faptul că nu suferă de nicio boală, continuă să se simtă rău fizic. Psihologii spun că atunci tratamentul trebuie să vizeze psihicul.

Legătura dintre minte, suflet şi corp este foarte strânsă, motiv pentru care atunci când sufletul sau mintea se află în dezechilibru, corpul suferă. Psihologii susţin că tot ceea ce se întâmplă pe plan mintal şi emoţional are efect pe plan fizic. 

„Sunt numeroase cazurile în care persoanele, care nu au avut o stare fizică bună, şi-au făcut analizele medicale şi au descoperit că, din punct de vedere organic, sunt bine, însă starea de rău fizic continuă. Astfel, persoaele încearcă să trateze simptomele sau efectele, în loc să caute cauza psihologică responsabilă pentru starea corporală”, explică psihologul Daniela Dragne-Macarie. 

Deşi pare greu de crezut, efectele acestor „boli fantomă” pot lăsa urme adânci, ajungând să atace chiar organele interne. Sunt practic reacţii ale corpului, conştientizate sau nu, la neacceptarea şi nerezolvarea problemelor reale şi de identitate, de decompensare a sistemului nervos.

Afecţiuni fizice pe care le pot da problemele psihice 

Psihologii spun că în aceste cazuri este foarte importantă tratarea cauzei ce duce la apariţia acestor probleme fizice. Tratamentul trebuie să vizeze astfel psihicul şi abia apoi partea fizică a organismului

Printre cele mai des întâlnite afecţiuni care pot fi date de problemele de natură psihică şi psihologică sunt alergiile, dermatitele, hipertensiunea arterială, infecţiile urinare, eurezisul, gastrita, ulcerul, astmul bronşic, sindromul colonului iritabil, ameţeli, dureri de cap sau nevroză cardiacă.

„Dacă vom fi atenţi la ceea ce ne „şopteşte” corpul şi conştientizăm gândul sau emoţia declanşatoare, vom putea să învăţăm să ne exprimăm emoţiile, să ne comunicăm gândurile, să operăm schimbări la nivelul convingerilor, atitudinilor şi manifestărilor, ajungând să restabilim echilibrul dintre cele trei elemente, pentru a ne asigura starea de sănătate”, mai spune  Daniela Dragne Macarie. 

Vă mai recomandăm:

Adevărul despre încărunţirea bruscă cauzată de traume. De ce nu este posibil să-ţi albească părul într-o singură noapte

Legătura între tulburările de tip sociopat şi infracţiuni. Cât de periculoşi sunt cei încadraţi de specialişti în categoria „fără emoţii“