Cum au evoluat minciunile şi fabulaţiile în Bistriţa-Năsăud. De la vizita Reginei Isabella care a sărăcit cetatea la fiul nelegitim al lui Carol al II-lea
0Minciunile, fabulaţiile şi exagerările însoţesc istoria Bistriţei şi sunt îmbogăţite odată cu trecerea timpului. Printre acestea se numără un fiu nelegitim pe care Carol al II-lea l-ar fi avut la Bistriţa sau vizita Reginei Isabella care ar fi lăsat bistriţenii săraci lipiţi. Bistriţa-Năsăud are chiar zone ale căror „legende” sunt construite pe exagerări şi fabulaţii.
Apariţia păcălelilor de 1 aprilie are numeroase explicaţii. Istoricii spun că obiceiul farselor de 1 aprilie este legat de schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian din 1582. În vechiul calendar, ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie, în loc de 1 ianuarie. Ulterior, cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie au fost numiţi „nebuni de aprilie”, iar felicitările trimise în această dată au început să fie considerate farse şi să fie însoţite de cadouri hazlii.
În istoria Bistriţei s-au strecurat şi elemente considerate exagerate sau care nu au putut fi probate. Este şi cazul bârfei care a circulat în perioada interbelică potrivit căreia Carol al II-lea ar fi avut un fiu nelegitim la Bistriţa.
Carol al II-lea şi fiul său nelegitim de la Bistriţa
Poveste cu caracter de bârfă nu a fost niciodată probată, fiind considerată de cei mai mulţi o fabulaţie şi o minciună. Aceasta ar fi legată de lunile petrecute de Carol al II-lea la Bistriţa în 1919. Carol al II-lea a abdicat de la tron şi a dezertat din armată pentru a fugi în Odesa şi a se căsători cu iubita sa Zizi Lambrino. Drept pedeapsă, familia regală i-a stabilit pentru câteva luni domiciliul forţat la Bistriţa.
Fiul nelegitim al lui Carol al II-lea ar fi fost Constantin Sabie, un personaj marcant al Bistriţei postbelice, care a ocupat funcţii importante în viaţa publică a oraşului. Constantin Sabie s-a născut în 1920, mama sa Elena fiind căsătorită cu Ioan Sabie, preşedinte al Tribunalului din Bistriţa.
O altă exagerare este legată de vizita Reginei Isabella, văduva lui Ioan Zapolya. Istoria locală susţine că aceasta a sărăcit Cetatea Bistriţei cu ocazia vizitei sale din 1549. Ei bine, întreaga vizită a reginei, care, ce-i drept nu s-a abţinut când a venit vorba de cheltuieli şi pretenţii, a ajuns la peste 500 de florini, în condiţiile în care contribuţiile plătite casei regale maghiare ajungeau la 8000 de florini. Cu suma alocată pentru vizita reginei se putea achiziţiona doar o casă în cetate, astfel că locuitorii Bistriţei nu au rămas în sărăcie în urma vizitei acesteia.
Şerpi uriaşi şi monştri din adâncuri
Cele mai exagerate şi suprarealiste poveşti circulă însă în zonele rurale ale judeţului. De-a lungul timpului s-a vorbit despre ambulanţe care răpesc oameni pentru a le comercializa organele, despre un şarpe Anaconda uriaş care vieţuieşte în râul Bistriţa sau despre lacul Colibiţa care ba are monştri în adâncuri ba înghite pur şi simplu oameni.
O minciună gogonată a ţinut pe jar aproape o lună de zile trei localităţi din judeţ, Chiraleş, Arcalia şi Sărăţel, după ce un pescar a susţinut că a văzut un şarpe Anaconda în râul Bistriţa. Localnicii susţineau la acea vreme că şarpele ar fi scăpat din maşina unui circ ce a trecut prin zonă. Şarpele a crescut pe zi ce trece ca în poveşti, ajungând în doar câteva zile de la 7 metri la 15.
Tot pescarii sunt cei care alimentează poveştile ireale despre lacul Colibiţa, bijuteria Văii Bârgăului. În lac ar trăi peşti care au metri buni lungime şi care s-ar hrăni cu cei care-şi găsesc sfârşitul în apă. Accidentul care a dat apă la moară acestei poveşti s-a petrecut în urmă cu câţiva ani, când o tânără a plonjat cu maşina în râu, iar trupul său nu a mai fost găsit, deşi lacul a fost scotocit centimetru cu centimetru de către o echipă de scafandri venită tocmai din Constanţa.
Vă mai recomandăm:
1 aprilie, Ziua Păcălelilor. Sociolog: „Ne trăim viaţa sub formă de spectacol“
Se încarcă comentariile...
