Colţul de rai de la Bistriţa al lui Lucian Blaga, unde a scris primul volum al Trilogiei Cosmice şi a găzduit refugiaţi polonezi

Poetul şi filosoful Lucian Blaga a avut în perioada 1939-1940 o căsuţă simplă cu grădină la doi paşi de Bistriţa. Deşi nu s-a bucurat de casă decât doi ani, în perioada de vară, căsuţa simplă care-l inspira i-a rămas în suflet şi în amintire dacă dăm crezare  mărturiilor fiicei sale şi a scrisorilor în care pomeneşte de proprietatea de la Bistriţa.

Mare parte din viaţă Lucian Blaga şi-a petrecut-o în Sibiu şi Cluj, însă a avut proprietăţi prin mai multe locuri din ţară. Fascinat de meleagurile bistriţene, unde trăia sora sa Letiţia sau Titi, şi-a manifestat dorinţa de a cumpăra o căsuţă în zonă încă din 1938.

„Aş vrea să cumpăr 5-10 jugare de pământ, grădină cu pomi şi pentru zarzavaturi. Mi-aş clădi şi o casă în stil ţărănesc. Acolo să stăm 5-7 luni pe an! Şi vreau să fie pe la Bistriţa”, îi mărturisea într-o scrisoare surorii sale. 

Un an mai târziu, o căsuţă mică cu grădină situată pe Dealul Târgului, la doar câţiva kilometri de Bistriţa intra în proprietatea lui Lucian Blaga. Deşi nu era foarte mare şi sofisticată, căsuţa şi grădina aferentă îl încântau peste măsură pe poet.

„Gospodăria şi grădina sunt aşa că nu ne mai vine să ne despărţim de ele şi nici nu vom pleca de aici până la 1 noiembrie. Viaţă nouă, grijă de toate vietăţile, noviciatul întru agricultură. M-au acaparat, cam pe jumătate din ceea ce sunt... Cu gospodăria am proiecte frumoase, chiar dacă n-ar fi de niciun folos, o fac de dragul gospodăritului în sine”, preciza Lucian Blaga în vara anului 1939 într-o scrisoare trimisă prietenului său Bazil Munteanu.

La Bistriţa se pare că a luat fiinţă primul volum al Trilogiei Cosmice, „Diferenţialele Divine”, singurul care a fost publicat.

Chiar şi după ce şi-a pierdut proprietatea, după Dictatul de la Viena, Lucian Blaga îşi manifesta intenţia de a o recupera. Mărturie stau scrisorile trimise prietenului său Bazil Munteanu, unde spune că „grădina de la Bistriţa nu trebuie uitată, ci recâştigată”.

Amintiri cu casuţa de la Bistriţa are şi Dorli, fiica poetului. Într-un interviu acordat pentru Adevărul de Weekend, Dorli Blaga îşi aminteşte că era la Bistriţa când a aflat că Ardealul a fost cedat şi că a luat manuscrisele la tatălui său şi a plecat spre Sibiu.

„În Bistriţa era o casă ţărănească, simplă. Tata şi-a luat acolo numai lucrurile de care avea nevoie.Vara, scria acolo, la o măsuţă de lemn, în grădină, sub nuci”, spune Dorli Blaga. 

Se pare că în căsuţa de la Bistriţa au fost găzduiţi mai mulţi polonezi, imediat după ce Polonia a fost invadată, în toamna anului 1939.

„Era o zi ploioasă. Am venit noaptea acasă cu trăsura din oraş, de la sora tatălui. După ce s-a anunţat la radio, tata era negru de supărare, nu mai vorbea. În plus, el cumpărase o grădină la Bistriţa, unde am petrecut două veri. Acolo au venit polonezi în refugiu”, povesteşte fiica poetului.

După ce Blaga a pierdut proprietatea, aceasta a ajuns la un profesor, despre care nu se ştiu foarte multe. Directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc”, Ioan Pintea mărturiseşte că nu mulţi ştiu despre această proprietate a lui Lucian Blaga, motiv pentru care ocazional face excursii cu elevii şi nu numai pentru a le arăta unde a fost inspirat poetul.

Mai cunoscută este casa surorii poetului, care este situată în oraş, la doar 5 minute de centrul istoric al Bistriţei. Vila din perioada interbelică are şi o plăcuţă unde se precizează faptul că a aparţinut surorii lui Lucian Blaga şi că poetul a poposit de mai multe ori în această casă în anii 1939-1940.  În urmă cu câţiva ani, casa a fost cumpărată, renovată şi transformată într-un restaurant.

Vă mai recomandăm:

„Ghiocelul negru” al poetului Lucian Blaga: „L-au mângâiat multe femei, dar în braţele mele a murit”

Corespondenţa lui Lucian Blaga cu iubita sa din Cluj: în scrisori îi dorea linişte şi kilograme în plus, iar în versuri muza era “o boală de bine, cu leacul în sine”