Bistriţa: Meşter bijutier de jumătate de secol
0Nagy Ştefan, de 66 de ani, este cel mai bătrân bijutier din Bistriţa care, dacă nu ar face reparaţii, ar fi nevoit să-şi închidă atelierul. În oraş sunt în jur de cinci ateliere de bijuterii cărora le-au scăzut chiar cu 40% comenzile. Proprietarii acestora zic că magazinele care vând bijuterii, comerţul la negru şi lipsa banilor sunt principalele motive pentru care au scăzut comenzile.
Nagy Ştefan este cel mai bătrân bijutier al Bistriţei care, în august 2010, a împlinit 50 de ani de când practică această profesie. Meşterul de 66 de ani deţine un atelier pe unul dintre bulevardele Bistriţei, însă nu mai are comenzi ca înainte de 1990. „Au trecut acele vremuri când lucram bijuterii cu diamante şi pietre semipreţioase. Acum am noroc cu reparaţiile. Fac bani cât să supravieţuiesc", spune bătrânul meşter. După jumătate de secol, bijutierul s-a convins că banul nu merită niciun sacrificiu uman.
A muncit la o morgă în Suedia
Face bijuterii din aur de când avea 16 ani. A „furat" meserie de la un şvab din Timişoara venit la Bistriţa să se căpătuiască. „Avea atelier în centrul vechi al Bistriţei. La acest şvab, a venit într-o zi un prieten de-al său, un evreu care, plăcându-i cum lucrez, mi-a zis: «Pişti, dacă o să continui să faci meseria asta, să nu bagi niciodată mâna întreagă, ci doar un deget pentru că-ţi ajunge»", povesteşte Nagy Ştefan. Însă, el nu i-a urmat sfatul şi a fost mereu cinstit. A făcut şcoală la Oradea, a lucrat apoi la Cooperativa „Unirea" din Bistriţa, iar din 1993 şi-a deschis propriul atelier.

În 2006 a fost nevoit să plece la muncă în Suedia ca să-şi ţină deschis atelierul din oraş. „Îmi trebuiau bani ca să-mi iau aur. Un amic de-al meu m-a chemat în Suedia. Acolo am lucrat ca nebunul 14 ore pe zi la o morgă. Am vopsit pereţii acelei morgi", povesteşte bătrânul bijutier.
Despre experienţa din străinătate, meşterul spune că l-a învăţat să fie şi mai disciplinat. „Noi, românii, greu ne mai civilizăm", zice Nagy, după cele două luni petrecute în Suedia.
„Banul nu merită niciun sacrificiu uman"
Pentru el, meseria de bijutier nu e una care se învaţă greu, ci în timp. „Dacă vrei să faci ceva, nu e greu. Totul e să ai voinţă, răbdare şi pasiune. Bijuteria e o artă", mărturiseşte meşterul bijutier. El este printre puţinii bijutieri din oraş care foloseşte gazul ca să topească aurul şi nu curentul, ca restul. „Viaţa m-a învăţat că banul nu merită nimic, niciun sacrificiu uman", adaugă meşterul.
Comenzi reduse cu 40%
Atelierele de bijuterii din Bistriţa au cu 40% mai puţine comenzi faţă de anul 2009. „Comezile sunt foarte slabe. În 2010 au scăzut chiar cu 40% faţă de 2009. Am noroc că nu am de plătit chiria pentru spaţiul unde stau deoarece e proprietatea mea şi că nu am rate la bancă deoarece altfel ar trebui să închid atelierul", susţine Marcel Herinean, unul dintre ucenicii lui Nagy Ştefan.

Un alt ucenic de-al bătrânului bijutier, Hunyadi Francisc, afirmă că şi el are comezi cu o treime mai puţine faţă de 2009. „Principalele motive sunt prezenţa magazinelor care vând bijuterii, comerţul la negru şi lipsa banilor", este de părere Hunyadi.
Potrivit Direcţiei Generale Metale Pretioase, Pietre Pretioase şi Proces Kimberley din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în judeţ sunt 67 de operatori economici (case de amanet, cabinet ale medicilor dentari etc) care folosesc metale preţioase. Însă, în Bistriţa sunt 5 meşteri bijutieri.