FOTO Băimăreanul care a lucrat cot la cot cu Rajmohan Gandhi
0La doar 26 de ani, băimăreanul Adrian Dan Pop a făcut înconjurul lumii prin voluntariat. Ultima sa experienţă a fost în India, unde cot la cot cu Rajmohan Gandhi, nepotul lui Mahatma Gandhi, a participat la organizarea unei conferinţe pe teme de democraţie, acţiune ce a durat trei luni. La întoarcere, povesteşte viziunea sa asupra Indiei, dar mai spune şi că a trăit momente unice.
Deşi era convins că viitorul său va fi în business şi se pregătea intens încă din liceu, urmând doar universităţi cu specializări în economice, în anul 2010 Adrian şi-a început „cariera“ de voluntar coordonând proiectul Let’s do it, România! în Maramureş, mai apoi la nivel regional în judeţele din Nord Vestul României. A luat parte la evenimente internaţionale şi ca voluntar s-a implicat în organizarea Jocurilor Olimpice de Iarnă de Tineret din Innsbruck, Austria şi a coordonat partea logistică a unui program de Internship în Elveţia. De-a lungul celor patru ani, a vizitat 36 de ţări, din Europa, Asia şi America de Nord, majoritatea pentru proiecte, traininguri şi diverse activităţi de voluntariat. Ultima sa acţiune a avut loc în India, unde a decis să rămână voluntar, deşi plecase de acasă cu gândul că va participa la o conferinţă pe teme de democraţie. „Initiatives of Change Internaţional, organizaţia alături de care lucrăm în vara anului 2013 la un proiect în Elveţia, are un centru de conferinţe internaţionale situate în Panchgani, India, la mică distanţă de Mumbai. Aici am aflat despre Caux Initiatives for Business, un eveniment ce are loc odată la 2 ani în Asia Plăteau, India. În anul 2013 data era stabilită pentru 6 – 12 Noiembrie. La recomandările tuturor celor cu care am discutat, m-am hotărât să particip la acea conferinţă, dat fiind faptul că participau manageri de top ai multinaţionalelor prezente în India, iar temă de bază a fost Etică în Afaceri şi Managementul Inteligenţei“, povesteşte băimăreanul.
Ajuns în India, Adrian a aplicat pentru un internship de trei luni, la un program de voluntariat, pe care l-a şi obţinut. Mai mult, a fost chiar invitat să facă parte din echipa organizatorilor. „Ştiam că cele 6 zile nu ar fi fost suficiente pentru a descoperi puţin din secretele Indiei şi nici măcar din ceea ce Asia Plateau, centrul de conferinţe, putea să ofere. Am aplicat pentru un internship de 3 luni de zile, iar răspunsul a fost că sunt prea calificat pentru a face internship, dar că ar fi bucuroşi să mă primească acolo dacă doresc să îi ajut la organizarea altor conferinţe, ceea ce s-a şi întâmplat. Împreună cu alţi 3 voluntari din Norvegia şi Elveţia am format echipa de coordonare logistică a conferinţei Making Democracy Real ce a fost coordonată,din punct de vedere al viziunii şi conţinutului, de familia Rajmohan Gandhi, nepotul lui Mahatma Gandhi“, povesteşte tânărul.
Odată intrat în echipa de coordonare a Conferinţei Making Democracy Real, băimăreanul a stat timp de trei luni alături de familia unuia dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi oameni. Întreg evenimentul a fost gândit de Rajmohan şi Usha Gandhi. Modul lor de viaţă, gândirea şi viziunea acestora au fost cele care l-au impresionat cel mai tare pe băimărean. „Am locuit împreună cu ei practic, pentru că ei s-au mutat în centrul de conferinţe pentru cele 3 luni în care s-a lucrat la organizarea conferinţei. Pot să îţi spun că atenţia la detalii, deschiderea lor pentru a înţelege alte culturi şi capacitatea de-a găsi lucrurile care îi unesc pe oameni, sunt nemărginite. Rajmohan a fost până anul trecut profesor de Istorie la Universitatea din Illinois din SUA şi a publicat multe cărţi despre istoria comună a Indiei şi a Pakistanului. Este un om care pur şi simplu, prin prezenţa sa, îţi crează o stare emoţională specială. Este bun, calm şi foarte calculat. Ca exemplu, el nu s-a referit nicio secundă la problemele logistice pe care noi trebuia să le coordonam, dar în permanenţă venea în birou pentru a discuta despre semnificaţia fiecărei activităţi din programul conferinţei, despre importanţa ei, încercând să ne inducă şi pe noi în atmosfera profundă a problemelor abordate. Unul dintre acele subiecte sensibile fiind crimele oribile ce au avut loc odată cu partiţia Indiei şi Pakistanului de Vest şi Est. Istoria se preocupă să-i menţioneze şi să-i comemoreze pe oamenii importanţi, iar de cele mai multe ori slugile marilor familii bogate nu au fost menţionate. La conferinţa noastră unul dintre participanţii din Pakistan, a mers la casa lui părintească, aflată acum pe teritoriul Indiei şi s-a întâlnit cu fiul celui care i-a ucis întreaga familie (tată, fraţii, unchi, slugile din casă), iar împreună au mers şi au reconstituit toate scenariile, cerându-şi scuze unul altuia pentru tot ceea ce s-a întâmplat în trecut. Unul din lucrurile cele mai emoţionante a fost că mama lui, fiind întrebată despre numele celor ucişi în acea vreme, nu s-a limitat la a-şi plânge familia ci enumerând fiecare dintre slugile lor ce au fost şi ele ucise“, spune Adrian Pop.
În timpul liber, băimăreanul a stat adesea la discuţii cu familia Ghandi, oameni pe care acum spune că-i apreciază mai mult decât niciodată. Deschiderea cu care aceştia vorbesc despre trecutul familiei a fost cea care l-a impresionat cel mai tare. „Rajmohan avea 12 ani când Mahatma Gandhi a fost ucis. Îşi aminteşte clar acele vremuri, dar ne-a mărturisit faptul că fiind nepotul lui Mahatma nu e de la sine suficient pentru a-i călca pe urme. Decizia de-a se implica şi a se dedica visului bunicului său: O INDIE Puternică, Unită şi Curată a luat-o abia la vârsta de 21 de ani, fiind student în Marea Britanie, într-un moment de meditaţie şi contemplare“, explică Adrian Pop.
Sarcinile sale de zi cu zi erau legate de tot ce înseamnă vize, transport, planuri, workshopuri. Fiind vorba de parlamentari, senatori, profesori universitari, politicieni de top din peste 32 de ţări (Pakistan, Myanmar, Eritreea, Somalia, Congo, Kenya, Australia, SUA, Germania, UK, Tibet, Taivan etc), s-a pus foarte mare presiune pe voluntari cu privire la toate protocolurile şi procedurile ce trebuie urmate într-o astfel de comunicare, de multe ori fiind directă cu ei, alte ori prin intermediul secretariatului lor. Dar singurul său regret este că la această conferinţă nu a fost niciun participant din România, parlament, guvernant sau alte organizaţii sau instituţii.
India, ţara extremelor
Pe lângă programul de voluntariat la care a luat parte, băimăreanul a avut la dispoziţie şi câteva zile libere în care a putut să aprofundeze secretele Indiei.. Perioada de trei luni petrecută aici o caracterizează ca pe o experienţă de neuitat. „Am ajuns într-o lume pe care nu o cunoşteam, nu mi-o puteam imagina şi oarecum nici nu pot să o explic. Din punct de vedere profesional, munca în echipă cu oameni extraordinari, din culture diferite şi cunoştiinţe vaste m-a format şi mă simt mult mai bine pregătit. Din punct de vedere personal, am avut ocazia să meditez şi să contemplez, să cunosc alte religii şi puncte de vedere. Datorită stării material şi a stilului de viaţă după India pot spune că răbdarea e punctul meu forte“, arată Adrian.
Deşertul Rajastanului şi provocările pe care un astfel de mediu le creaza au fost ceva nou pentru el. Tot acolo a văzut şi puţin din istoria familiilor ce conduceau zona, palate, fortăreţe şi războaie istorice, chiar dacă totul s-a întâmplat nu cu foarte mult timp în urmă. De la scăldatul în râu cu elefanţii, la plimbări pe canalele râurilor pentru a vedea crocodili şi până la relaxarea pe plajă, Adrian le-a făcut pe toate.
Povesteşte cu drag experienţa prin care a trecut, dar recunoaşte că au fost şi lucururi care l-au marcat profund. „Primul şoc a fost traficul. Nu există reguli de circulaţie. E un haos total. Claxoane non stop. Pe urmă, sărăcia. Economic, resurse naturale, mizeria – capitole la care India o duce foarte prost şi totul se vede direct pe chipurile oamenilor şi a modului de viaţă.
Am fost profund marcat de faptul că în ciuda acestor probleme, oamenii sunt bucuroşi, blânzi, deschişi, inteligenţi. În ceea ce priveşte religia, India este o ţară complexă. Nenumărate credinţe şi religii trăiesc împreună şi o fac în armonie şi pace. Cele 3 luni petrecute acolo, fiind voluntar, banii erau o problemă. Aşa că toate călătoriile mele au fost cu trenurile locale, întotdeauna cele mai ieftine bilete. Ce s-a întâmplat nu puteam anticipa, iar 35 de ore cu trenul, din Mumbai în Delhi sau 14 ore din Kerala în Mangalore au fost experienţe tulburătoare. Într-un compartiment cu 6 locuri unde aveam eu biletul m-am trezit calatoring un număr de 20 de persoane. Mai mult decât atât, faptul că pe podeaua vagonului se plimbau nestingheriţi şobolani şi şoricei m-a înspăimântat, cu atât mai mult cu cât unii oameni dormeau pe culoarele vagonului, pe jos“, spune voluntarul.
Îndeamnă românii să nu se ferească de India
După cele trei luni pentrecute în India, Adrian recomandă tuturor celor care au posibilitatea să nu exlcudă India din acţiunile lor voluntare. „Voluntariat recomand tuturor, peste tot, inclusiv în România. În India nevoile lor sunt foarte multe şi situaţia este foarte problematică. Orice mână de ajutor ar fi bine venită. Din două perspective, implicarea noastră activa alături de cei din India pentru a-i ajuta ar însemna foarte mult: ajutorul în sine, ceea ce putem oferi (experienţa noastră, resurse, o mână de lucru pregătită) dar şi ceea de denotă gestul nostru. Pentru că lucrând alături de ei, trăind alături de ei, Europa nu va fi privită doar că o zonă dezvoltată economic ci şi ca o zonă cu oameni prieteni, dorinici să ajute şi să se implice, cărora le pasă“, încheie Adrian Pop.
Citeşte şi:
FOTO Lecţii de viaţă de la copii. Ghibstock, „şcoala“ de voluntariat unde elevii devin adulţi
Se încarcă comentariile...
