Exponate tulburătoare în Casa memorială „Elie Wiesel“ din Sighet, transformată în muzeu al Holocaustului

Expoziţie de fotografii, informaţii şi cărţi poştale cu valoare de document se găsesc la Casa "Elie Wiesel" de la Sighetu Marmaţiei. Casa în care s-a născut şi a locuit scriitorul şi ziaristul american de origine română a fost transfomată într-un muzeu al culturii evreieşti din zonă.

Casa în care scriitorul şi publicistul american de origine română Elie Wiesel s-a născut şi a locuit până la vârsta de 15 ani se găseşte la Sighetu Marmaţiei şi a fost transformată în 2002 în casă memorială.

Imagini, fotografii, colecţia de cărţi ale publicistuui laureat al premiului Nobel, dar şi o colecţie de cărţi poştale şi multe alte mărturii ale vieţii evreilor de dinainte de cel de-Al Doilea Răzoi Mondial şi ale Holocaustului pot fi văzute acolo.

Dintre toate, poate că nu are cea mai mare valoare istorică, dar cu siguranţă impresionează forte mult, este colecţia de cărţi poştale ce au aparţinut unei familii de evrei din Sighet. Era, de fapt, corespondenţa lor cu fiul cel mare, care era dus într-un lagăr de muncă din Ungaria.

”Este o colecţie de cărţi postale care aparţine familiei Hilman, care era o familie tipică de evrei, în Sighet. În primăvara lui ’44 familia era deja în ghetou, dar avea un fiu mai în vârstă care era într-un lagăr de muncă în Ungaria. Şi ei îi trimit cărţi poştale din ghetoul din Sighet spre acel lagăr, dar ultima, numărul 6 din cronologia celor existente la Sighet, este trimisă din trenul care îi ducea la Auschwiz. Au scris-o în tren şi singura oprire a trenului a fost la Kosice, în Slovacia şi când au deschis vagonul să le dea apă, era cineva în faţa vagonului şi ei au întins doar cartea poştală şi i-au spus «doar pune-o în cutia poştală». Respectivul s-a conformat şi a pus-o în cutia poştală, iar fiul a primit-o în patru zile”, spune Alin Pralea, muzeograf.

Majoritatea familiei a murit, doar câţiva membri mai tineri au supravieţuit, mai spune el. Cărţile poştale au fost donate de fiul celui care le-a primit de la familia sa. După ce fiul acelor evrei a decedat, fiul său care căuta nişte lucruri de-ale tatălui său le-a găsit în pod şi le-a donat muzeului din Sighet, mai arată muzeograful Alin Pralea.

”Interesant este că în acea carte poştală spune că <suntem toţi în tren, mergem undeva în nord>. Nu ştiau unde vor fi duşi, bănuiau că în Polonia. Îi spun <ai grijă de tine, noi suntem aici toţi din Sighet, o să muncim, o să fie bine. Ne vedem când se termină tot>. Ei se gândeau că totul va fi gata foarte curând, pentru că era deja mijlocul lui ’44, nu-şi închipuiau ce va urma”, mai spune muzeograful, arătând că toată familia a fost dusă la Auschwitz.

Toate bunurile ce au aparţinut familiei au dispărut, însă s-a încercat redarea atmosferei din casa de dinainte de mjlocul secolului trecut. ”Nu s-a păstrat nimic din moblier, ci doar clădirea, dar şi asta a suferit modificări. Camera din faţă era o mică băcănie, iar geamurile de acum erau uşi către exterior. În anii comunismului, casa a fost locuită de două familii care le-au schimbat. Casa era împărţită în două, dar ca majoritatea caselor evreieşti, a fost jefuită în perioada de după ce a plecat administraţia maghiară şi până să ajungă să se instaleze administraţia română, târziu, după martie ‘45”, mai spune muzeograful. Majoritatea obiectelor care se află acum în casă au fost cumpărate sau donate.

În anii comunismului, casa a fost naţonalizată şi locuită de dou familii. Cu accesul blocat pe la mijloc, o familie intra prin faţă, iar una folosea intrarea din curte.

Astăzi, nu e doar o casă memorială, ci şi un muzeu dedicat Holocaustului. La Sighetu Marmaţie, potrivit unor recensăminte, locuiau peste 30.000 de evrei. Nu există date despre câţi au murit şi câţi au supravieţuit acelor vremuri. ”Nu o să ştim niciodată exact câţi au scăpat. Cei bătrâni şi foarte tineri au fost omorâţi primii, iar cei tineri au rezistat, dar le-au fost luate casele, jefuite, le-au fost ucişi membrii familiei şi nu au mai avut la ce şi la cine să se întoarcă, aşa că e foarte greu de estimat cam câţi au scăpa din această zonă”, încheie muzeograful Alin Pralea.

Elie (Eliezer) Wiesel s-a născut pe 30 septembrie 1928 la Sighetu Marmaţiei şi a murit la 2 iulie 2016 la New York. A fost un scriitor şi ziarist american în limbile franceză, engleză, idiş şi ebraică, eseist şi filosof umanist, activist în domeniul drepturilor omului. Supravieţuitor al Holocaustului, în anul 1986 a fost distins cu Premiul Nobel pentru Pace. În anul 1996 a fost numit membru al Academiei Americane de Artă şi Literatură, iar din anul 2001 a fost ales membru de onoare al Academiei Române. A publicat 57 de cărţi - cea mai celebră fiind ”Noaptea”, o descriere autobiografică a vieţii în lagărele de exterminare naziste.