Cum slăbeşti, chiar dacă mănânci fast-food. Explicaţiile controversate ale unui nutriţionist

0
0
Mâncarea nesănătoasă nu îngraşă, în cantităţi mici  Foto: pexels.com
Mâncarea nesănătoasă nu îngraşă, în cantităţi mici  Foto: pexels.com

Cum putem slăbi, mâncând fast-food. Deşi controversată, declaraţia are însă susţinere ştiinţifică. Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a explicat, într-o postare pe pagina ei de Facebook, cum este posibil să slăbeşti, chiar şi cu mâncare considerată nesănătoasă.

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic a explicat, dând ca exemplu două experimente, că în realitate e foarte importantă cantitatea de alimente consumate, chiar mai mult decât calitatea acestora. Potrivit ei, dacă alimentele sunt nesănătoase, este important să nu consumăm cantităţi mari şi să fim atenţi la aportul de calorii. Cu un număr redus de calorii, chiar şi cu alimente considerate „junk-food”, putem slăbi. „Trăim într-o lume care are tendinţa să diabolizeze mâncarea la modul general, uitând că totul este o chestiune de cantitate! Nutriţioniştii au creat iluzia că se poate slăbi doar cu alimente degresate, triste şi fără gust, în vreme ce pizza, cartofi prăjiţi, merdenelele şi prăjiturile au fost trecute pe lista neagră. Nimeni nu a avut curajul să se erijeze în apărătorul produselor grase şi dulci, lumea te tratează în continuare de inconştient sau nebun dacă mănânci slănină cu pâine”, explică Bilic în postare.

Ea spune că medicina „a ridicat pe un piedestal hrana dietetică”, iar mass-media „a intrat şi ea în horă”. Nutriţionistul consideră că mass-media a amplificat mesajul potrivit căruia „industria alimentară ne îmbolnăveşte, produsele fast-food sunt otrăvitoare, iar necazurile şi bolile de care suferim sunt toate datorate mâncării-mâncarea nesănătoasă, fireşte”.

Nu avem nevoie de diete elaborate

Medicul nutriţionist consideră că nu e necesar să consumăm doar piept de pui la grătar şi salată verde, pentru a slăbi. Astfel, ea relatează cele două experimente, în care cele două persoane implicate au consumat acelaşi timp de alimente, însă în cantităţi diferite. „Morgan Spurlock a făcut în anul 2004 celebru film numit „Super Size Me” (...). Timp de o lună (n. red. - şi-a propus) să mănânce trei mese/zi compuse exclusiv din produse tip fast-food (hamburger, cartofi prăjiţi, sucuri şi îngheţată), totul în varianta Super Size (XXL). Şi să facă sub 5000 de paşi/zi- cu alte cuvinte mişcare puţină şi mâncare multă, cu grăsime şi zahăr din belşug!”, explică ea.

Mâncarea nesănătoasă poate fi consmată în cantităţi mici  Foto: pexels.com

mancare foto pexels

Desigur, după ce a consumat atât de multe alimente nesănătoase în cantităţi enorme, rezultatele au fost pe măsura aşteptărilor. „Morgan s-a îngrăşat cu 11 kilograme, iar nivelul de colesterol, trigliceride, acid uric este crescut alarmant, la fel şi enzimele hepatice şi glicemia. Însă faptul că a produs un film care face turul planetei şi denunţă efectele nocive ale fast-foodului îi creează suficientă satisfacţie”, mai arată ea în postare.

Acelaşi experiment, rezultate diferite

Însă experimentul este repetat câţiva ani mai târziu de către dr. Mark Haub, profesor de nutriţie la Universitatea din Kansas. Experimentul lui însă este asemănător doar prin prisma faptului că persoana implicată consumă alimente nesănătoase. Rezultatele sunt total diferite, iar diferenţa constă doar în cantitatea de alimente consumate. „Culmea este că Mark era uşor supraponderal când a început experienţa, cântărea 91 de kilograme, avea o compoziţie corporală cu 33% grăsime şi urma o dietă sănătoasă, bazată pe proteine slabe, cereale integrale, legume şi fructe, fără fast-food sau dulciuri. Şi cu toate astea nu slăbea”, mai explică nutriţionista.
„Pe proprie răspundere (nutriţionist fiind), el decide să mănânce timp de zece săptămâni exclusiv produse junk-food (chips-uri, biscuiţi, gogoşi şi orice produse pline de zahăr şi grăsime). Însă atenţie, toate produsele consumate într-o zi nu depăşeau valoarea de 1.800 calorii, indiferent de numărul de mese sau ora la care erau mâncate”, mai arată ea.

Rezultatul a fost nu doar total diferit faţă de experimentul anterior, ci şi total neaşteptat pentru toată lumea. „După 10 săptămâni de regim junk-food Mark a slăbit 12 kilograme, iar cantitatea de grăsime din organism a scăzut la 25%. Cel mai surprinzător a fost că nivelul trigliceridelor a scăzut cu 40%, colesterolul „rău” s-a redus cu 20%, iar colesterolul „bun” a crescut cu 20%”, mai relatează Mihaeal Bilic.

Surpriză, chiar şi pentru nutriţionişti

Mark Haub a recunoscut că rezultatul a fost năucitor chiar şi pentru el şi că nu credea că este posibil. El însă nu a vrut să încurajeze lumea să consume alimentele considerate nesănătoase, totuşi, a dovedit că, de fapt, cantitatea de alimente ingerate face diferenţa. „Diferenţa de rezultate dintre cele două „regimuri” o face numărul total de calorii: 5.000cal/zi pentru Morgan Spurlok şi 1.800cal/zi pentru Mark Haub. Ani la rând am crezut că nu putem slăbi decât cu diete atent elaborate de nutriţionişti, în loc să avem în vedere să mâncăm puţin-indiferent dacă asta înseamnă sarmale sau pizza. La polul opus, şi din mâncare sănătoasă ne îngrăşăm cu succes, dacă mâncăm prea mult”, mai scrie nutriţionista.

Analizele de sânge au arătat că slăbitul, indiferent de metoda prin care îl obţinem, ameliorează funcţionarea organismului şi îmbunătăţeşte starea de sănătate. „Cât despre concluzia legată de reţeta/meniul cel mai potrivit pentru slăbit, vă las pe voi să decideţi”, conchide ea.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Importurile de gaze ruseşti destinate României au fost sistate brusc. Cu cât a scăzut nivelul înmagazinărilor şi cum arată situaţia pentru alte state

Bogdan Olteanu, eliberat din închisoare. Decizia este definitivă. Fostul viceguvernator al BNR a fost condamnat în 2020 la cinci ani cu executare

Mai multe - Baia Mare

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite