Așa arăta Baia Mare acum 100 de ani. Ce o leagă de celebrul haiduc Pintea VIDEO
0Câteva fotografii din secolul trecut cu una dintre cele patru străzi principale ale orașului Baia Mare ne transpun în urmă cu un secol. Strada era cunoscută cu numele de „Strada Maghiară” și făcea legătura cu Poarta Maghiară, situată lângă Turnul Măcelarilor.
Baia Mare, reședința județului Maramureș, este un oraș medieval, fiind atestat documentar încă din 1329. În istoria orașului sunt cunoscute perioade tulburi, dar fiind interesul pentru aurul din munții ce înconjoară orașul.
Muzeul de Istorie și Arheologie Maramureș păstrează dovezi ale vieții din acele timpuri, însă de la apariția fotografiei, astfel că dovezile se găsesc nu doar în documente, ci și în imagini.
O stradă din Baia Mare, care în urmă cu 100 de ani era una dintre cele patru străzi importante ale micului centru minier, a fost surprinsă în imagini foarte vechi. Aceste instantanee ne transpun în urmă cu 100 de ani, pe vremea când asfaltul nu era cunoscut încă, sau nu era folosit la acest nivel, iar trăsura era mijlocul principal de transport.
„Strada Maghiară”, cu birouri avocățești și sedii de bancă
Fotografiile sunt din colecția Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Maramureș și sunt realizate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea.
„Strada Crișan, cunoscută odinioară sub numele de «Strada Maghiară» este cea de a patra stradă adiacentă pieței centrale. În perioada Evului Mediu aceasta era calea de acces către Poarta Maghiară (Poarta de Sud), una dintre cele două porți mari ale orașului, dar și cea mai vulnerabilă, cea mai expusă pericolelor venite din afară. Această poartă era străjuită de Bastionul Măcelarilor (Turnul Mare Rotund), singurul martor important al vechii centuri de apărare a orașului care dăinuie și azi”, explică muzeografa Lucia Pop.
Turnul Măcelarilor este cunoscut și pentru asocierea cu locul unde și-a pierdut viața celebrul haiduc Pintea, fiu al Maramureșului. Acesta a murit într-o bătălie contra curuților, la poarta de sud, respectiv lângă Turnul Măcelarilor, pe 13 august 1703.
Potrivit documentelor istorice, acolo unde azi se află Piaţa Izvoarele era Poarta de Sud a cetăţii, iar Bastionul Măcelarilor făcea parte dintr-o serie de turnuri care aveau rol în apărarea cetăţii. Bastionul Măcelarilor era parte din aşa-numita poartă „Maghiară”, situată aproximativ pe locul actualei pieţe agroalimentare, care era una dintre intrările importante în Baia Mare.
Strada cu cele mai multe sedii de firme și birouri avocățești
Dacă celelalte trei străzi principale din oraș erau importante din punct de vedere administrativ, economic sau comercial, la sfârșitul secolului al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea, strada Crișan era căutată de băimăreni în principal, atunci când aveau nevoie de un avocat, când apelau la serviciile băncilor sau când aveau probleme cu justiția (cu excepția celor care locuiau sau munceau pe această stradă).
Pe de altă parte, aici erau și sedii de importante instituții, de cluburi intelectuale sau sportive (Clubul Sportiv Tricolor), cabinete medicale sau birouri notariale.
„Puțini băimăreni știu că edificiul de la nr. 13, de curând restaurat, este cea mai veche grădiniță din oraș (azi, Grădinița cu program prelungit «Ion Creangă»). Clădirea, construită prin anii 1889, a fost donată «urbei prin testament» de către proprietarul acesteia, iar ulterior (1893) a aparținut Liceului de fete și, probabil deja găzduia grădinița, destinație pe care o păstrează fără întrerupere și astăzi”, mai explică muzeografa.
În timp au survenit schimbări în structura fațadei cum ar fi deschiderea unei porți de acces în gangul porții, în anul 1936.
„În același domeniu educativ, Gimnaziul catolic/Gimnaziul Superior de Stat, poziționat chiar la începutul străzii, are un interesant parcurs istoric ca instituție, iar ca edificiu este unul dintre cele mai vechi din nucleul medieval (construit de iezuiți între 1748-1750). Pe peretele vestic, dinspre strada Crișan, se află o emblemă heraldică ce redă în basorelief portretul episcopului de Nitra (Mattyasovszky László, 1696-1705)”, mai arată muzeografa Lucia Pop.
Club al intelectualilor băimereni, cu sediul pe strada Crișan
Un alt edificiu important este sediul Casinei Intelectuale, un fel de „club” al intelectualilor băimăreni, foarte bine organizat. Numărul membrilor, spre exemplu în anii 1930, varia între 100-150, arată documentele.
„Această clădire a fost ridicată în anul 1834, iar în perioada interbelică a găzduit o bună bucată de vreme Muzeul Orășenesc Baia Mare. Mai amintim impunătorul edificiu al Judecătoriei de Ocol (nr. 3), construit în anul 1896, ulterior al Tribunalului, azi Secția I Civilă”, mai arată muzeografa.
Aici erau foarte multe cabinete de avocații și sedii de bănci, mai ales în primele decenii ale secolului al XX-lea.
„Trebuie să recunoaștem că avocații erau foarte importanți și chiar aveau de lucru; astfel, o bună parte dintre ei ocupau și importante funcții în conducerea orașului sau erau oameni politici (av. dr. Bohățiel Coriolan-senator, av. dr. Teofil Dragoș, prefect, om politic) sau erau fondatori, președinți de bănci, care nu erau puține în Baia Mare. Iată câteva dintre băncile care își aveau sediul pe strada Crișan: Banca Economică S.A. Baia Mare, Banca Poporală «Plugarul» (av. dr. Manu Gheorghe-președinte, director și juristconsult), Banca Poporală «Gutinul», Banca de Credit din Baia Mare”, mai explică Lucia Pop.
Fotografiile și cărțile poștale prezentate sunt singurele din colecția muzeului care au ca tematică strada Crișan de acum 100 de ani, privită aproximativ din același unghi.
„Din toate se vede că strada a fost mai puțin circulată comparativ cu celelalte; totuși, într-una din imagini, doi oamenii stau la fotografiat într-o frumoasă zi de iarnă, ceea ce nouă ne place foarte mult”, mai arată ea.
Se încarcă comentariile...
