70 de ani de la Masacrul de la Moisei: 29 de români ucişi cu sânge rece de unguri, în două case de lemn

Se împlinesc 70 de ani de la masacrul de la Moisei, eveniment care avut loc la data de 14 octombrie 1944, atunci când unităţi militare maghiare aflate în retragere din Transilvania de Nord, pe Valea Izei, în două case de lemn aflate la ieşirea din comună, au ucis 29 de etnici români.

Autorităţile locale au pus la cale o serie de evenimente menite să readucă în atenţia opiniei publice acest eveniment tragic din istoria localităţii Moisei. Depunerile de coroane, potrivit declaraţiilor făcute, pentru „Adevărul“, de către primarul Toader Şteţco, vor avea loc pe 21 octombrie. La acea dată, vor fi prezenţi la monumentul existent în zonă prefectul Anton Rohian, dar şi oficialul Episcopiei Maramureşului şi Sătmarului, Iustin Sigheteanul.

Masacrul care a marcat viaţa unei comunităţi

După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, Nord-Vestul Transilvaniei a intrat sub ocupaţie maghiară, întreg Maramureşul fiind alipit Ungariei. Comuna Moisei a fost printre primele aşezări româneşti ce au intrat sub administraţie ungară pe 7 septembrie 1940. La începutul lunii octombrie a anului 1944, frontul înainta în interiorul Ardealului, fiind eliberate primele teritorii. În aceste condiţii au avut loc şi crimele din Moisei.

Au fost identificate 31 de victime, dintre care doi au rămas în viaţă. Cei doi supravieţuitori au fost Vasile Petrean, originar din comuna clujeană Pălatca, şi Vasile Ivaşcu, care ulterior a înnebunit parţial. Dintre cele 31 de victime, 24 erau originari din judeţul Mureş, 3 din judeţul Cluj şi 4 din judeţul Maramureş. Aceşti ţărani ardeleni erau internaţi în lagărele de muncă din oraşul Vişeu de Sus, fiind acuzaţi de „trădare de patrie“, de patriotism românesc ori partizanat.

În ziua de sâmbătă, 14 octombrie 1944, prizonierii din lagărul de la Vişeu de Sus au fost urcaţi de militari unguri într-un camion şi transportaţi la Moisei, comuna fiind în prealabil complet evacuată de locuitori. 12 dintre ei au fost închişi într-o căsuţă de lemn, fiind împuşcaţi de către soldaţii maghiari, care trăgeau prin geamuri şi uşă. În continuare au fost ucişi şi ceilalţi români. Masacrul s-a întâmplat pe la orele 15, în aceeaşi noapte, militarii incendiind satul şi arzând circa 300 de case. 

Cadavrele intrate deja în putrefacţie, au fost îngropate la două săptămâni după comiterea masacrului, când localnicii au revenit la gospodăriile lor. Deasupra gropii comune s-a înălţat o troiţă de lemn, înlocuită dupa câţiva ani de un obelisc din piatră. 

În anul 1983 cele două locuinţe în care s-au săvârşit crimele au fost transformate în case memoriale, muzee deschise publicului larg, iar în amintirea martirilor a fost ridicat un ansamblu memorial. Monumentul cuprinde 12 figuri de piatră - 2 chipuri omeneşti şi 10 măşti tradiţionale maramureşene - fiind realizat de sculptorul maramureşan Gheza Vida.

Crimele de la Moisei au constituit sursă de inspiraţie pentru filmul artistic Ultima frontieră a morţii, regizat de Virgil Calotescu în anul 1979, film care îi are în distribuţie pe Florin Piersic, Ion Dichiseanu, Vlad Rădescu, Emanoil Petruţ, Mihai Mereuţă sau Mariana Mihuţ.

Monument reabilitat, furt încă neelucidat

Monumentul construit de către Vida Gheza a fost reabilitat în totalitate cu bani de la bugetul local. Lucrările au constat undeva la 7 miliarde de lei vechi.

“Noi vom ţine ceva ceremonial dedicate eroilor ucişi la Moisei în data de 21 octombrie. Se va face o slujbă la biserica nr. 2, după care se va merge la monumentul care există acolo şi se vor depune coroane. Armata va da onorul. Am reabilitat monumentul pe banii comunei, am împrejmuit acolo totul…Lucrările ne-au costat undeva la 7 miliarde şi jumătate, lei vechi. Acum vrem să obţinem ceva bani europeni pentru a reabilita casa muzeu care mai există. Este nevoie de a se înlocui acoperişul, de a schimba una alta pentru a rezista”, a explicat primarul Şteţco.

Figurile lui Vida Gheza, tocmai bune pentru videoclipuri populare

Cum se face promovarea Monumentului de la Moisei? În afară de pliante şi alte lucruri din acestea care ţin de o bună promovare a turismului, monumental este promovat şi prin muzica populară.

Primarul Toader Şteţco a declarat că în zona acestui monument au fost filmate emisiuni care se difuzează pe posturile tv de muzică popular, cu artişti mai mult sau mai puţin locali. Sunt însă filmate în zonă şi videoclipuri musicale.