Juristul de la ANAF care a pus satul natal pe harta turistică a României. Artiştii primesc cazare gratuită
0
Gheorghe Cancel (59 de ani), consilier juridic la ANAF, a iniţiat un proiect unic la nivel naţional. Intitulat ”satele de vacanţă ale artiştilor”, proiectul promovează un sat din judeţul Bacău, locuit în majoritate de ceangăi, şi locurile mirifice din zonă, unele atestate documentar din 1420.
Gheorghe Cancel (59 de ani) este consilier juridic la ANAF şi este îndrăgostit până peste cap de comuna Nicolae Bălcescu din judeţul Bacău, unde s-a născut şi a copilărit.
Juristul s-a gândit de ani de zile cum să scoată în evidenţă frumuseţile neştiute ale zonei, iar la începutul acestui an a pus în practică un interesant proiect personal, intitulat ”satele de vacanţă ale artiştilor”, prin care, în colaborare cu localnicii, artiştii din România primesc cazare şi o masă gratuită pentru a vizita satul şi zonele turistice din apropiere. Mai mulţi localnici îi duc cu căruţa sau bicicleta în împrejurimi pentru a le arăta frumuseţile zonei.
”Îmi iubesc comuna şi mi-am spus trebuie să fac ceva ca să o promovez. Mi-am amintit atunci că am pe Facebook mulţi prieteni virtuali din lumea artistică, în special poeţi, scriitori şi pictori. Pentru că îi cunosc pe aceşti oameni, am decis să fac un proiect în care să promovez satul meu, dar şi oamenii de artă”, ne povesteşte Gheorghe Cancel cum a început totul.
Colegii de la ANAF au aflat de proiectul său şi îl susţin în ceea ce face. Sunt săteni care au aflat de proiect şi îşi oferă ajutorul ca voluntari. Consilierul juridic a mers apoi şi mai departe. Alături de câţiva voluntari inimoşi, construieşte o placă înaltă de câţiva metri, ce urmează să fie montată pe drumul european 85, astfel încât miile de şoferi care trec zilnic pe acolo să citească despre drumurile de acces care traversează comuna, dar şi despre locurile şi frumuseţile zonei.
Băncuţe fără fiţe
Cei care doresc să afle mai multe, pot opri şi se pot odihni pe 40 de bănci confecţionate din banii consilierului juridic şi donaţii, în faţa cărora au fost montate plăci din lemn pirogravate cu informaţii despre istoria locului. Toate aceste lucruri le-a făcut până acum cu 10-15 localnici inimoşi, care nu se dau în lături de la muncă, în timp ce alţii dau o mână de ajutor când trebuie transportate materiale de construcţii sau e nevoie de postarea unor filmuleţe pe reţelele de socializare. O altă atracţie a comunei este o catedrală uriaşă construită în stil gotic, în care încap aproape 1.000 de oameni şi despre care nu se ştie aproape nimic.
FOTO arhiva personală
Amfiteatrul natural al văii Siretului
Gheorghe Cancel a identificat atracţiile comunei, dar şi zonele de interes din împrejurimi şi le-a scos în evidenţă prin lucruri simple. Comuna Nicolae Bălcescu este amplasată într-un loc de vis, aceasta fiind străjuită de spectaculoasele dealuri subcarpatice, exact ca într-un amfiteatru. ”O parte din acesta se află în satul Valea Seacă, atestată documentar din 1420, iar aceste dealuri oferă o panoramă extraordinară asupra Văii Siretului. Sunt imagini spectaculoase cu Bacăul şi cu cele trei baraje din apropiere. Este o privelişte uluitoare, de undeva de la 300 de metri înălţime, iar acolo pot urca şi pensionarii. Pe asta am şi mizat în acest proiect”, spune Gheorghe Cancel.
Capele pierdute în timp
Pe dealurile de care aminteam pot fi vizitate şi două capele, unde din când în când se ţin slujbe religioase. Una dintre ele a fost construită în 1867, în timp ce a doua s-a pierdut în negura timpului. Nimeni nu a reuşit să afle în ce an a fost ctitorită, dar din modul în care arată se estimează că este foarte veche. Turiştii pot vizita apoi o zonă împădurită din apropiere, care este, de asemenea, accesibilă oricui.
FOTO arhiva personală
Şoseaua din pădure
Interesantă este şi şoseaua construită prin pădurea din vecinătatea satului, care se aseamănă cu cea care duce la lacul Sf. Ana. Aceasta se opreşte în pădure, iar turiştii au posibilitatea să vină până acolo cu maşinile, iar apoi să viziteze împrejurimile. ”Sunt poieniţe la tot pasul, unde am amenajat mese şi bănci rustice. Am făcut acelaşi lucru şi pe dealuri. Din pădure se merge trei kilometri pe jos, prin pădure şi se ajunge la al patrulea sat al comunei, care este amplasat într-un alt loc de vis, fiind încadrat de pădure din toate părţile”, îşi continuă povestea Gheorghe Cancel despre locurile de vizitat din zonă.
Un localnic şi-a oferit casa artiştilor dorniţi să vină şi să mănânce la gura sobei, ca pe vremuri, dar şi să admire peisajul care îţi taie respiraţia. Acolo mai există case de 100-150 de ani şi mai sunt în viaţă şi vârstnici care trăiesc ca în vremuri demult apuse, doar cu roadele pământului şi cu ce le oferă animalele pe care le cresc în gospodărie. Sunt extrem de prietenoşi, iar după cinci minute de discuţii, spui că îi cunoşti de o viaţă.
Ceangăii sunt majoritari
Populaţia majoritară în comuna Nicolae Bălcescu sunt ceangăii. Potrivit unui raport întocmit de Consiliul Europei în anul 2001, ceangăii din regiunea Moldova sunt un grup neomogen de oameni de origine maghiară, care trăiesc în acest spaţiu încă din Evul Mediu. În ceea ce priveşte originea, maghiarii moldoveni au sosit în actuala lor locaţie din Bazinul Carpatic, fie de pe Valea Someşului şi din bazinul Tisei superioare, fie din Câmpia Transilvaniei, precum şi din zona Slavoniei, Szeremseg şi sudul Transilvaniei.
FOTO arhiva personală
Au mai emigrat de asemenea maghiari şi saşi din împrejurimile Bratislavei Cu toate acestea, secuii se prezintă a fi cel mai numeros element maghiar în rândul ceangăilor, fiind ajunşi în valuri succesive. Saşii reprezintă un alt element constituent al ceangăilor din Moldova, aceştia fiind stabiliţi şi asimilaţi în decursul Evului Mediu. ”Există un curent care spune că noi, ceangăii, suntem români maghiarizaţi, iar altul care spune că suntem maghiari românizaţi. E o dispută sterilă, vin istorici de ambele părţi şi aduc propriile teorii. Eu am trecut peste ele şi pot spune că tot ceea ce interesează este că existăm şi convieţuim în pace unii cu alţii”, spune Gheorghe Cancel.
Voluntariat şi distracţie
În luna iulie 2021 au ajuns în sat şi primii vizitatori. Este vorba despre o masterandă la pictură şi una la sculptură, care după patru zile petrecute în comunitate, s-au declarat impresionate de frumuseţile zonei şi au promis că vor reveni. Pentru că ideea de voluntariat nu a prins încă bine la români, Gheorghe Cancel s-a gândit să îmbine munca cu distracţia. ”Am cumpărat două foi de cort şi în pădure, la Valea Seacă, o trupă de voluntari crea o băncuţă şi plăcuţa informativă, iar o altă trupă a pregătit doi berbecuţi la ceaun. 30 de oameni au stat de dimineaţă până seara acolo şi au lucrat într-o armonie inexplicabilă şi pentru mine”, povesteşte cu umor consilierul juridic.
FOTO arhiva personală
Amfiteatrul din şanţ
Băcăuanul a dovedit încă odată că nu există ”nu se poate” şi a construit alături de voluntarii săi şi un amfiteatru într-un şanţ, care atunci era înconjurat de un câmp de lavandă. ”L-am făcut din resturi de scândură şi pietre aduse din pădure”, spune simplu Gheorghe Cancel. A făcut şi un clip de promovare a proiectului ”satele de vacanţă ale artiştilor” şi l-a postat pe pagina cu acelaşi nume de pe Facebook, iar acum aşteaptă oamenii de artă să îi calce pragul.
FOTO arhiva personală
”Este o invitaţie către artişti să coboare de pe scenă, să iasă din atelierul de pictură sau din sala de operă şi să redevină oameni obişnuiţi. Un pictor se poate întâlni cu un rocker şi să îşi împărtăşească experienţa, de pildă, iar consătenii şi copiii noştri să-i vadă. Se întâlnesc în casele noastre”, este visul lui Gheorghe Cancel, care mizează pe ospitalitatea localnicilor şi întâlnirile neconvenţionale cu oamenii de artă pentru a face cunoscut satul natal, dar şi pentru bucuria ca artiştii şi sătenii să trăiască împreună câteva zile într-un spaţiu de basm.
Vă mai recomandăm să citiţi şi:
De pe scenă la catedră. Cum a ajuns o actriţă învăţătoare într-un localitate săracă
Se încarcă comentariile...
