FOTO Au construit o plută şi au navigat până în Arad. „Pornim de la un morman de lemne şi paleţi, facem o plută cât un portavion mic, apoi ne ducem pe Mureş“

Cercetaşii arădeni coboară pe Mureş cu pluta construită de ei

Cercetaşii filialei “Dimitrie Ţichindeal” din Arad au pus la cale pentru al şaselea an consecutiv proiectul “Progres pe Mureş”. Aceştia au avut de construit o plută, care să poată străbată Mureşul, din dreptul localităţii Păuliş până în Arad, pe o distanţă de aproximativ 35 de kilometri.

Cei 22 de cercetaşii, dintre care şi câţiva invitaţi din Constanţa, au construit o plută, iar vineri dimineaţa au început călătoria pe Mureş. 

Cam la jumătatea distanţei au tras pe mal pentru a înopta, iar a doua zi, sâmbătă, au ajuns cu bine la Arad.

“Mureşul ne-a dat un ajutor împingându-ne cu ceva mai mult de cinci kilometri pe oră, ajungând astfel la Arad mai repede cu o zi”, a anunţat Răzvan Sorinca, liderul echipei „Progres pe Mureş”.

De când au iniţiat "Progres pe Mureş", cercetaşii arădeni au reuşit să ajungă de trei ori la finiş, iar în alte trei ocazii au fost nevoiţi să renunţe la expediţie datorită unor probleme ivite.

„Prima coborâre a fost cu cinci persoane. Am avut succes deplin. Anul următor am fost 21. A fost o plăcere doar prima zi, apoi a început o ploaie şi un frig şi a trebuit să întrerupem campul. A treia ediţie a fost cea mai reuşită. Am coborât de la Milova la Arad, un grup de 40 de persoane, din care 25 de copii. La a patra, Mureşul nu a ţinut cu noi. Ne-a inundat şantierul naval şi nu am putut pleca. Anul trecut am coborât de la Milova spre Păuliş, iar curenţii ne-au aruncat pe mal, ne-a rupt cârmele. Din ordin de siguranţă am întrerupt campul”, a mai spus Răzvan Sorinca. 

Pluta din acest an a avut 13 metri lungime

Pluta a fost construită din materiale obţinute din sponsorizări. „Structura de rezistenţă este făcută din paleţi, iar flotabilitatea este asigurată de plăci de polistiren. Am socotit că am avea o capacitate de transport de 100 de kilograme pe metru pătrat. La ediţia asta am construit o plută de 13 metri. Sunt cinci elemente. Nu avem un proiect avizat de constructor de nave, modelul după care lucrăm are la bază tehnica <încercare-eroare>. Sistemul de dirijare e format din nişte vâsle fixate pe margine, în partea din faţă. două în spate pe post de cârme, plus prăjinile. Am făcut o prăjină lungă de şase metri”, a explicat Sorinca.

Se înoptează în corturi

Nivelul Mureşului fiind destul de crescut în această perioadă, pluta a înaintat cu o viteză mai mare.

„În mod normal poţi să faci în câteva ore drumul. Dar sunt câteva probleme. Guvernarea cârmei este foarte grea din punct de vedere fizic. Stând pe plută te bate soarele în cap de nu ai aer. Am stabilit să navigăm maxim două ore, apoi să tragem pe drapta, să facem o pauză. Seara se construieşte un adăpost improvizat, pentru dormit”, a mai spus Răzvan Sorinca.

Un student la Londra în echipajul de pe Mureş

Bogdan Sorinca, fiul lui Răzvan Sorinca, este student la celebra universitate UCL din Londra. Intră în anul trei la Arheologie şi Antropologie. A revenit în vacanţă şi participat din nou la „Progres pe Mureş”.

„Cred că este una din campurile mai grele din punct de vedere fizic. Dar eu cred că răsplata e cel puţin proporţională. E şi un act de creaţie, pornim de la un morman de lemne şi paleţi, facem o plută cât un portavion mic, apoi ne ducem în jos pe Mureş. Eu am ratat două ediţii din pricina studenţiei. Am deja doi ani de supraviţuit în Londra”, a declarat Bogdan Sorinca.  

"Cercetaşul este voios şi fluieră în orice împrejurare"

Cercetăşia este mai mult decât recreere, este educaţie pentru viaţă, un mod de a trăi şi o mişcare cu impact semnificativ la nivel mondial. Oferă tinerilor şansa de a se angaja în activităţi diverse, încurajează diversitatea şi egalitatea, leagă noi prietenii. 

“Nouă ne place să credem că idealurile cercetăşiei au rămas aceleaşi de la fondarea ei, acum 110 ani. A fost fondată de un fost militar britanic, Baden Powell, în 1908, în Marea Britanie. Prin ghidul cerşetăcesc scris de el s-a răspând ca focul prin mirişte, prin întreaga lume. Iniţial în zonele vorbitoare de limba engleză, iar prima traducere în limba română a fost în 1915. Cercetaşul este voios şi fluieră în orice împrejurare. E una dintre legi. Se consideră o şcoală non-formală, o formă de educaţie pentru viaţă. Până la urmă încercăm să ajutăm tinerii să se înţeleagă între ei, să depăşească barierie de tip graniţe”, a afirmat Bogdan Sorinca.  
 

→

Imaginea 1/33: Progres pe Mureş 2018