Echilibristică pe via ferrata. Un bărbat a sfidat moartea pe podul indian de la Dezna

Un bărbat a făcut un lucru pe care mulți îl consideră nebunesc. Acesta a sfidat moartea și fără echipament adecvat a trecut pe sfoara ancorată la înălțime de către alpiniștii de la Via Ferrata-Cetatea Dezna (Arad).

Omul care a sfidat moartea SURSA Facebook Via Ferrata-Cetatea Dezna (Arad)

Acesta a ignorat toate plăcuțele de avertizare și instrucțiunile și avertizările montate pe poteca de acces și la intrarea în fiecare sector al traseului.

Bărbatul și-a pus viața în pericol, iar cei de la Via Ferrata-Cetatea Dezna (Arad) au ținut să precizeze, pe pagina lor de Facebook: „Unele persoane se pare că nu înțeleg riscurile la care se expun când parcurg un traseu de via ferrata fără echipament! De data acesta «specimenul» din imagine nu a pățit nimic. O cădere de la înălțimea respectivă putea sa fie fatală sau putea să conducă la leziuni extrem de grave! Aviz amatorilor de asemenea aventuri!” 

Acest mesaj postat pe rețeua de socializare a stârnit numeroase reacții. Unele dintre ele chiar haioase:

- „Partea buna este ca nu purta tocuri si sigur e genul care cu un "duamneajuta" isi rezolva problema de siguranta proprie dar are sanse maxime sa puna in miscare un lant intreg pentru rezolvarea erorii de la "duamneajuta"”

- „Ooo, avem și un pod indian acolo! Căutând pe net ceva informații despre (că, sincer, nu știam unde e localizată Dezna) am dat de o descriere din presa locală, "parcurgerea traseului de VF este o activitate distractivă, cu grad redus de periculozitate"... Bravos!”

Un altul spune că nu putem sta toți într-o „bulă de sticlă“: „Foarte bine. Se pare ca a avut destul curaj in el si atentie incat sa ajunga cu bine oriunde a avut de mers. Daca murea, insemna ca selectia naturala si-a facut datoria. Nu putem sta toti intr-o bula de sticla sau legati cu o coarda. Nu recomand tuturor dobitocilor de oras sa urce pe munti, pe stanci, printre vipere, prin copaci, pe cabluri, dar daca unul are destul curaj si atentie sa o faca, foarte bine. E liber s-o faca pe spinarea lui. Eu pana la 15 ani puteam sa mor la fiecare 3 zile. Umblam cu plutele pe baraj, fara sa stiu sa inot, ma urcam in cei mai inalti brazi, si ma coboram pe exterior, alunecand peste crengi, beleam vipere si ma uitam la picaturile de venin din varful coltilor, legam o funie dintr'un copac in altul la peste 10 m si mergeam pe ea ca indienii din filme. :-))) Dar eram atat de atent sa nu fac un pas gresit sau ceva, ca aflau parintii si imi luam sigur bataie sora cu moartea pentru oricare din trăznăi. Că salvatorii, că Smurd-ul... Lasa ca si cei care circula aiurea cu masina, deranjeaza Smurdul si nu mai interzice nimeni circulatia auto. Ăsta macar nu ii omoara pe altii”. 

Într-un ghid al celor care vor să se aventureze într-o astfel de drumeție se arată că traseele de via ferrată (tradus „drum de fier” din italiană) sunt trasee montane dotate pe întreaga lor lungime cu structuri metalice – trepte de fier, sufe metalice, pitoane, poduri suspendate etc – care permit persoanelor mai puțin experimentate să parcurgă în siguranță trasee asemănătoare cu cele de alpinism.

„Traseele de via ferrata trebuie abordate cu cea mai mare seriozitate, la fel ca orice traseu de alpinism“, atrag atenția alpiniștii.

Despre ruinele cetății

Cetatea Deznei este localizată pe dealul Ozoiu din Arad, înalt de aproximativ 400 de metri, iar accesul de face pe o serpentină. Aşezarea este una strategică, chiar în centrul unui fost cnezat românesc, dominând regiunea şi calea de acces spre inima Munţilor Codru-Moma.

Structura cetăţii conţine câteva elemente arhitecturale specifice perioadei Renaşterii, similare cetăţii de la Şoimoş. Se presupune că au mai fost adăugate noi rânduri de ziduri pentru întărirea fortificaţiei în punctele vulnerabile. Acestea au fost ridicate din piatră de stâncă, apoi întărite cu piatră de râu şi cărămidă acoperită cu un mortar foarte rezistent, la care s-a folosit varul de Agriş.

Cetatea Deznei este o ruină la ora actuală, doar câteva ziduri mai arată locul în care a fost. Mai exact ultimele trei ziduri care au rămas în picioare secole la rând.

O altă legendă spune că turcii ar fi adunat aici un harem pentru un şef militar. Neputând scăpa, una din fetele aduse cu forţa a reuşit să se furişeze până la un depozit al cetăţii. Fata care era creştină şi care nu a vrut să facă parte din harem ar fi făcut să explodeze depozitul în care se afla praf de puşcă. Localnici, dar şi istoricii, spun că în urma cercetărilor recente povestea parea a fi adevărată, deoarece sunt semne că cetatea a fost distrusă prin explozie.

Cetatea Dezna din Arad este situată la circa 8 kilometri sud de Moneasa, 12 kilometri est de Sebiş, 37 kilometri est de Ineu şi 88 kilometri nord-est de Arad.