Povestea singurului fotograf de la Marea Unire. Cine a fost soldatul care a imortalizat momentele de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918

Samoilă Mârza a rămas în istorie drept singurul fotograf român care a reuşit să importalizeze momente de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. Pentru că nu a avut permis să intre în sala Marii Uniri, fotograful a suprins doar imagini din exterior, după ce îşi cărase singur cu bicicleta, până la Alba Iulia, aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă.

Singurele imagini de la momentul Marii Uniri din 1 decembrie 1918, care au făcut istorie, sunt meritul unui fotograf român, soldat în armata austro-ungară care a reuşit să imortalizeze în cinci fotografii cel mai important moment din istoria României moderne. 

Samoilă Mârza s-a născut pe 18 septembrie 1886 la Galtiu,în judeţul Alba într-o familie de ţărani români. Rămas orfan de mamă a fost crescut împreună cu cei trei fraţi ai săi de tatăl Ştefan, recăsătorit cu o femeie din acelaşi sat. Samoilă a făcut doar şase clase la Şcoala poporală greco-catolică confesională din Galtiu, apoi a continuat liceul la Alba Iulia.

 După absolvirea liceului a fost trimit de părinţi ca ucenic la Sibiu pentru a învăţa o meserie. Tânărul a fost ucenic între 1909 şi 1911   la fotograful sibian Iainek, de la care a învăţat meseria de fotograf. După începerea Primului Război Mondial, Samoilă  a fost recrutat în armata austro-ungară şi trimis pe front în Galiţia. În 1916, după intrarea României  în război, a fost trimis pe frontul din Italia. Aici a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.

Şi-a cărat aparatura cu bicicleta până la Alba Iulia

Terminarea războiului l-a găsit la Viena, în cadrul  acţiunii de retragere a militarilor români .A luat drumul spre casă, urmând ruta Viena-Zagreb-Belgrad-Timişoara. Tânărul a ajuns acasă cu patru zile înainte de Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Decis să ajungă la locul înfăptuirii Marii Uniri pentru a imortaliza momentul a plecat în dimineaţa zilei de 1 decembrie spre Alba Iulia. Şi-a cărat pe biciciletă aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă. Pentru că nu avut permis de intrare în Sala Unirii nu a putut imortaliza momente din interior. Delegaţii de la Marea Unire angajaseră un fotograf german pentru a imortaliza momentul din interior, însă acesta nu s-a prezentat pe 1 decembrie la Alba Iulia. Samoilă Mârza a reuşit  să realizeze doar cinci fotografii cu imagini de la Marea Adunare Naţională.

În trei dintre ele a imortalizat mulţimea , iar în alte două tribunele oficiale în momentul cititii actului Marii Unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vald  şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu. 

Felicitat de Regele Ferdinand

În 1919, Samoliă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album numit „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”. Albumul a ajuns  până la Conferinţa de pace de la Versailles unde a fost prezentat de delegaţia română. Fotografiile au ajuns şi la Regele Ferdinand care în semn de mulţumire pentru imortalizarea momentului i-a trimis fotografului  o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii. 

Din partea  Generalului Berthelot, tot în semn de felicitare, Samoilă Mârza a primit  un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Cariera de fotograf a lui Mârza a continuat şi în anii de după Unire. 

El a fotografiat  vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia în 1919,  încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei  Maria  din 1922 şi inclusiv sărbătorirea a 10 ani de la Marea Unire, în 1929. Cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, 

Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialităţi.

Pentru că în anii care au urmat, Mârza  s-a confruntat cu mari probleme financiare a fost nevoit să vândă din aparatura cu care imortalizase Marea Adunare Naţională. În 1967 a vândut o parte din aparatură către  conducerea Muzeului Naţional al Unirii de la Alba Iulia. Cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant.

 Cu acest aparat avea în intenţie să fotografieze aniversarea semicentenarului Unirii. Nu a mai reuşit să facă acest lucru pentru că a murit în acelaşi an, pe 19 decembrie 1967,   din cauza unei boli incurabile.