Obiceiuri în Săptămâna Patimilor. În ce zile se poate face curat şi ce păţesc cei care dorm în Joia Mare
0
Săptămâna Patimilor este marcată de o serie de obiceiuri şi superstiţii. Luni este ziua dedicată aerisirii locuinţelor, iar marţi se spală geamurile. Miercuri este ultima zi în care se mai face curăţenie. Joi se pomenesc morţii, iar vineri se ţine post negru. Se spune că nu este bine să dormi în Joia Mare pentru că vei rămâne leneş tot anul. Vineri nu se coace nimic.
Creştinii ortodocşi au intrat în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor. Este o săptămână sfântă în care se ţine post şi se fac toate pregătirile pentru Paşte. Săptămâna dinaintea Paştelui se numeşte Săptămâna Patimilor, pentru că aminteşte de patimile lui Iisus Hristos dinainte răstignirii. Începe din momentul intrării lui Iisus în Ierusalim, în Duminica Floriilor şi ţine până în momentul răstignirii, în Vinerea Mare.
Fiecare zi din Săptămâna Patimilor, începând cu Lunea Mare şi până la Sâmbăta Mare, este marcată de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii.
Se spune că Lunea Mare este ziua în care gospodinele încep curăţeania pentru Paşte. Este ziua în care se aerisesc toate încăperile casei pentru a fi scoase afară relele de peste iarnă. . “Să nu te prindă Paştele în necurăţenie, că te blesteamă casa!” este vorba celebră care circula în popor .
Marţea Mare este tot o zi de curăţenie. Gospodinele aspiră covoarele, spală geamurile şi podelele şi pregătesc gospodăriile pentru Sfânta Sărbătoare a Învierii Domnului.
Potrivit tradiţiei, Miercurea Mare este ultima zi în care se mai poate face curăţenie. Este ziua în care gospodinele pot spăla sau călca. Se spune că aceasta este ziua în care bărbaţii ar trebui să pună şi ei umărul la muncile gospodăreşti.
În Joia Mare se vopsesc ouăle
Joia mare este ziua în care se vopsesc ouăle şi se coc cozonacii şi pasca. Este ultima zi în care se mai pomenesc morţii, înainte de Paşte. Femeile merg la biserică şi împart pentru liniştea sufletelor celor trecuţi în nefiinţă. Potrivit tradiţiei este ziua în care bărbaţii aprind focuri în curţi.
Se spune că în noaptea dinaintea Joiei Mari se deschid mormintele şi sufletele moţilor se întorc acasă. Potrivit obiceiului, focurile se aprind în cimitire şi în curţi pentru întâmpinarea sufletelor moţilor. Despre focurile aprinse în Joia Mare se spune că sunt replica precreştina la înhumarea din Vinerea Mare. În Joia Mare, oamenii merg la biserică pentru spovedanie şi împărtăşanie.
Superstiţii în Joia Mare
În popor circulă o serie de superstiţii legate de ceea ce nu trebuie să facă în Joia Mare. Se spune că în această zi nu este bine să dormi, pentru că vei rămâne leneş tot anul. Dacă o femeie doarme în această zi, superstiţia spune că va veni Joimăriţa care o va face incapabilă de muncă tot anul.
Vineri se ţine post negru
Vinerea Mare este zi de post negru. Nu se găteşte şi nu se fac treburi gospodăreşti. Postul Negru este tinut în credinta ca Dumnezeu îl va feri pe cel care posteşte de toate bolile şi îl va ajuta să îi meargă bine tot anul. Se spune că în Vinerea Mare gospodinele nu trebuie să coacă. Există o superstiţie potrivit căreia cine coace în această zi va da cu siguranţă greş cu pâinea, cozonacul sau pasca. Seara se merge la biserică.
Sâmbăta se pregăteşte mielul
Sâmbăta Mare este ziua în care gospodinele pregătesc mielul sacrificat tot în această zi. Sâmbăta este ziua în care se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paşte şi se pregătesc hainele pentru Noaptea Învierii. În această zi se mai pot vopsi ouă. În seara zilei de sâmbătă, toţi creştinii pornesc în linişte spre biserică. După ce iau lumină, credincioşi merg la cimitir unde aprind lumânări la căpătâiul morţilor. În ziua Paştelui se dă de pomană pentru sufletul celor morţi.
Se încarcă comentariile...
