Legendara Mariana Drăgescu, eroina aviaţiei româneşti. A salvat sute de vieţi în război, dar comuniştii au exclus-o şi au silit-o să devină dactilografă

Mariana Drăgescu, supranumită „Zburătoarea“, a trăit un secol de viaţă plin de curaj şi aventură. A fost una dintre membrele Escadrilei Albe, singura unitate de avioane sanitare din lume pilotată de femei, care a funcţionat în România în Al Doilea Război Mondial. După ce a salvat sute de soldaţi pe câmpul de luptă, Mariana Drăgescu a fost exclusă din aviaţie şi şi-a câştigat pâinea ca dactilografă.

Marie-Ane Aurelia Drăgescu a fost numele real al Marianei Drăgescu, una dintre legendele aviaţiei româneşti. A fost singura femeie care a parcurs la manşa unui avion sanitar toate fronturile în cel de-Al Doilea Război Mondial, salvând vieţile a sute de răniţi. Numele Marianei Drăgescu se leagă de Escadrila Albă, singura unitate de avioane sanitare care a funcţionat în România, în cel de-Al Doilea Război Mondial.

Născută la Craiova, pe 7 septembrie 1912, Mariana Drăgescu a fost fiica unui ofiţer şi a unei profesoare de muzică. A fost atrasă de sport şi pasionată de avioane încă de mică. Înainte să împlinească vârsta majoratului a traversat pentru prima dată Dunăra înot. S-a înscris la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi a frecventat Şcoala de Călărie a Regimentului 4 Roşiori „Regina Maria“.
 

În 1935, s-a înscris la Şcoala de Pilotaj din Băneasa şi a reuşit să obţină al şaptele brevet feminin de aviaţie din România. Până în 1938 a lucrat la Aeroclubul Regal. La Băneasa le-a cunoscut pe Smaranda Brăescu, Virginia Duţescu, Nadia Russo, Marina Stirbey, Victoria Pokol şi Irina Burnaia, alte legende feminine ale aviaţiei româneşti.

Escadrila Albă a salvat peste 1500 de soldaţi

Prinţesa Marina Ştirbey a fost cea care în 1938 a depus un memoriu la Ministerul Aerului prin care a solicitat înfiinţarea unei escadrile sanitare pentru transportul răniţilor, cu avioane pilotate exclusiv de femei. Escadrila Albă a fost înfiinţată, prin decizie a ministerului, la 25 iunie 1940. Numele unităţii a fost dat de ziaristul italian Curzio Malaparte, care s-a inspirat de la culoarea avioanelor albe care avea însemnul Crucii Roşii.

Odată cu intrarea României în război, Escadrila Albă şi aviatoarele românce au pus umărul la salvarea ostaşilor români. Mariana Drăgescu a fost mobilizată împreună cu colege ei în 1941 şi  a participat la război pe ambele fronturi, până în ultima zi. 

Se spune că Mariana Drăgescu, Nadia Russo şi Virginia Thomas au transportat în timpul războiului peste 1.500 de soldaţi grav şi foarte grav răniţi. Mariana a rămas singura femeie pilot pe frontul de Vest, după campania din Crimeea. Pentru faptele de eroism de pe câmpul de luptă, aviatoarea a fost decorată cu „Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa Crucea de Aur, Ordinul Vulturul German şi Crucea Regina Maria.
 

De la aviaţie la dactilografie

După război, Mariana Drăgescu s-a transferat în aviaţia civilă şi a lucrat ca instructor la Şcoala de Aviaţie Ghimbav-Braşov. A mai zburat doar până în 1955, când comuniştii i-a retras livretul militar. Fosta aviatoare s-a angajat ca dactilografă de la Policlinica C.F.R. „Ana Ipătescu“ din Bucureşti, de unde a ieşit la pensie în 1967. Se spune că ar fi fost ”curtată” de comunişti care ar fi vrut să o coopteze în sistemul de informatori ai Securităţii, însă fostul pilot de aviaţie a refuzat. 
 

Eroina din al Doilea Război Mondial şi-a trăit bătrâneţea modest, în anonimat, cu o pensie de 1.200 de lei, într-o mansardă din Bucureşti. În 2012, când a împlinit 100 de ani, Mariana Drăgescu a fost ridicată în gradul de comandor în retragere şi a fost decorată cu Emblema Onoarea Armatei României. A încetat din viaţă pe 24 martie 2013.