Cât de periculos este bullyingul şi cum ajung copiii jigniţi şi hărţuiţi de colegi să sufere de anxietate sau depresie

Bullying-ul este un fenomen care ia amploare în şcolile din România. Anul trecut, peste 1500 de cazuri de bullying au fost sesizate la Telefonul Copilului,majoritatea situaţiilor de hărţuire petrecându-se în şcoli.Efectele bullyingului  pot fi devastatoare pentru personalitatea copiilor hărţuiţi care riscă să dezvolte anxietate şi depresie.

Peste 1500 de cazuri de bullying au fost înregistrare în 2016 la Asociaţia Telefonul Copilului. Statistica realizată la nivel naţional arată că în 82% dintre situaţii, cazurile de hărţuire sau agresiune fizică şi verbală s-au produs în unităţile de învăţământ. Fenomenul este prezent în toate ciclurile de învăţământ, începând de la grădiniţă.

Datele făcute publice de Telefonul Copilului arată că cei mai afectaţi de abuzul de tip bullying sunt băieţii cu vârste cuprinse între 9 -12 ani (34,15%), precum şi fetele de 9 - 12 ani (23,80%), respectiv 16 - 18 ani (15,03%). În şcoli, forma de bullying cea mai des întâlnită este cea verbală. În 42% dintre situaţiile reclamate la Telefonul Copilului, în 2016, a fost vorba despre agresiune verbală. Cazurile de agresiune fizică au reprezentat 38% din totalul celor peste 1500 de sesizări. 

”Bullyingul nu este un fenomen nou în România. Nou este faptul că din ce în ce mai mulţi părinţi şi copii înţeleg să nu accepte comportamente asociate fenomenului bullying şi, astfel, cer ajutor şi consiliere la Telefonul Copilului, linia telefonică dedicată 116 111. Campania desfăşurată în ultimii doi ani a evidenţiat şi un fenomen şocant: copiii se confruntă cu abuzul de tip bullying încă de la grădiniţă” spune Cătălina Surcel, director executiv, Asociaţia Telefonul Copilului.

Fenomenul este unul care ia amploare. O dovedesc datele din primele luni ale anului 2017. În ianuarie şi februarie 2017, la linia telefonică gratuită dedicată copiilor 116 111, a fost înregistrat un număr de 124 de situaţii care au făcut referire la fenomenul bullying. Anul trecut, în aceeaşi perioadă, fuseseră înregistrate  51 de situaţii, iar în 2015, 37 de cazuri.

Ce este, de fapt, bullyingul

Fără a avea o traducere clară în limba română, ”bullyingul”reprezintă acel act comportamental repetat îndreptat către lezarea fizică sau psihică a unei persoane. În grupurile de copii, fenomenul pleacă de la lupta pentru supremaţie. Copilul cel mai temut din clasă sau gaşca cea mai periculoasă sunt realităţi întâlnite în fiecare colectiv. 

Victimele bullyingului sunt copiii etichetaţi într-un anume fel, jigniţi , tachinaţi frecvent de colegi cu referire la aspectul fizic sau aspecte de ordin social. În multe cazuri, lupta pentru supremaţie sau dominare în grupurile de copii duce de la tachinări, la îmbrânceli sau chiar la bătăi.

Indiferent de situaţie, bullyingul reprezintă o formă de abuz emoţional sau fizic produsă intenţionat de ”agresor”, în mod repetat şi bazată pe un dezechilibru de forţe. În majoritatea situaţiilor, ”agresorul” îşi alege victima din rândul copiilor vulnerabili, slabi, care nu se pot apăra singuri.

”Le este afectatata încrederea în sine şi în ceilalţi şi se izolează”

Efectele bullyingului pot fi devastatoare, dacă nu se iau măsuri la timp. ”Efectele bullyngului sunt atât pe termen scurt , dar isi pot pune amprenta asupra  personalitatii copilului pe termen lung, daca nu se intervine la timp. Copiii etichetati, umiliti, jigniti de catre colegi sau profesori in unele situatii se interiorizeaza. Le este afectatata încrederea în sine si în ceilalti şi se izoleaza”, explica psihoterapeut Adriana Neda.Copiii supuşi bullyingului pot ajunge la anxietate şi depresie.

”Dacă nu se intervine la timp, copiii pot dezolta anxietate, iar în formele cele mai grave se poate ajunge la depresie. Copiii victime ale agresiunilor de orice fel pot deveni la rândul lor agresori ca adulţi” , mai spune specialistul.

Cele mai grave de depresie dezvoltate la copiii cu vârste fragede pot duce chiar la gânduri suicidale. În cazul copiilor supuşi frecvent bullyingului,j igniţi şi marginalizaţi care ajung să îşi piară încrederea în ei şi pofta de viaţă, pericolul gândurilor sinucigaşe este iminent. ”Este important ca părinţii, profesorii, psihologii şcolari să explice copiilor fenomenul de bullying. Familia, la rândul ei, trebuie să identifice modificările apărute în comportamentul copilului. Importantă este, nu în ultimul rând, dezvoltarea unor mecanisme proprii de apărare, în primul rând prin dezvoltarea încrederii în sine a copiilor”, mai explică psihoterapeutul.