Sute de procese pentru indemnizaţii de la stat, deschise de urmaşii foştilor legionari care au făcut închisoare
0
Sute de urmaşi ai unor cetăţeni români persecutaţi politic de regimul comunist îşi cer drepturile în justiţie, ca urmare a unei legi votate de Parlament în noiembrie 2020.
Petenţii atacă în fapt Legea nr. 232/2020, care stabileşte că prevederile art 13 din Decretul–Lege nr. 118/1990 „nu se aplică persoanelor condamnate pentru infracţiuni contra umanităţii sau celor în cazul cărora s-a dovedit că au desfăşurat o activitate fascistă şi/sau legionară în cadrul unei organizaţii sau mişcări de acest fel, precum şi copiilor acestora“.
În esenţă, prin amintita lege au fost introduşi printre beneficiari şi urmaşii de gradul 1 ai celor care au avut de suferit de pe urma regimului comunist, dar cu excepţiile amintite mai înainte.
Ulterior, în primăvara anului 2021, printr-o altă lege, indemnizaţiile au fost majorate substanţial. Astfel, statul acordă urmaşilor o indemnizaţie de câte 700 de lei pentru fiecare an de detenţie suferită de părinţii lor pe motive politice.
Spre exemplu, dacă un deţinut politic a stat după gratii 15 ani, atât el cât şi soţia, respectiv copiii săi născuţi înainte de a ajunge la închisoare, indiferent de numărul lor, primesc o indemnizaţie de 10.500 de lei pe lună. La o detenţie de 10 ani, suma de care beneficiază copiii deţinutului politic este de 7.000 de lei lunar. Fiecare dintre persoanele care se află în situaţia această poate află ce indemnizaţie primeşte înmulţind numărul de ani de detenţie cu 700 de lei.
Urmaşii născuţi după venirea din închisoare sau prizonierat au dreptul la o indemnizaţie lunară în cuantum de 50% din suma de care ar fi beneficiat părintele său decedat. Statul a estimat impactul bugetar al acestei legi la 60 de milioane de lei lunar, ceea ce înseamnă peste 700 de milioane de lei pe an.
Eliminarea din categoria beneficiarilor a urmaşilor deţinuţilor politici care au desfăşurat „o activitate fascistă şi/sau legionară” a dus la apariţia în justiţie a sute de procese. Este vorba despre soţi supravieţuitori care până la momentul intrării în vigoare a Legii 232/2020 beneficiau de pensie de urmaş, precum şi de copiii persoanei persecutate politic care ar putea beneficia de sume lunare importante.
Cazul elevului care a aderat la Mişcarea Legionară
Un astfel de exemplu s-a judecat la Tribunalul Alba, procesul fiind deschis de fiica unui fost persecutat politic din comuna Sâncel, care a fost condamnat în 1949 la trei ani de închisoare pentru uneltire contra ordinii sociale şi deţinere de ”publicaţiuni interzise”. La momentul respectiv, tânărul avea 22 de ani.
Autorităţile au stabilit că acesta, elev fiind, la îndemnul unei alte persoane, a aderat la mişcarea legionară, mai exact la un grup din Blaj, Grupul 72 Horea, în anul 1947. Tânărul a participat la 8 şedinţe, a cotizat de trei ori cu bani şi a ajutat la cooptarea de noi membri. De asemenea, în locuinţa lui M.A., unde se ţineau şedinţele, în secret, a primit şi publicaţiile interzise. Apoi, le-a dat spre citire şi unei alte persoane.
În baza acestor informaţii, chiar dacă persoana a fost persecutată politic, instanţa de jduecată a stabilit că urmaşii acesteia nu pot beneficia de indemnizaţii pentru că a desfăşurat activitate legionară. Instituţia care reprezintă statul în aceste procese este Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS), care emite deciziile şi care efectuează plăţile.
Tot la Tribunalul Alba s-a judecat un alt caz, iniţiat de urmaşa unui bărbat care a fost înrolat în armata germană. Şi în acest caz s-a respins cererea de acordare a indemnizaţiei pentru că cetăţeanul român a desfăşurat o ”activitate fascistă”.
Într-un alt caz, Tribunalul Constanţa a admis cererea unui urmaş al unui persecutat politic în condiţiile în care nu s-a dovedit că acesta a desfăşurat activitate legionară. „Se impunea ca pârâta să aibă în vedere pe de o parte, nedovedirea din partea solicitantului că există o hotărâre penală de condamnare pentru activitate legionară, începând cu data în care Mişcarea Legionară şi-a desfăşurat activitatea şi până la lichidarea acesteia; (...) iar pe de altă parte, existenţa mai multor dispoziţii normative imperative care duc la înlăturarea de drept a efectelor acelor hotărâri de condamnare politică în perioada 1945–1962– situaţie în care se regăsea şi tatăl reclamantei. Ca atare, nefiind reţinut motivul pentru care pârâta a respins solicitarea reclamantei, acesta neexistând de drept, va admite cererea, va anula decizia contestată şi va obliga pârâta să-i recunoască reclamantei calitatea de beneficiar în temeiul Decretului Lege nr 118/1990, rep. şi să-i acorde toate drepturile aferente, începând cu data solicitării la zi“, au decis judecătorii Tribunalului Constanţa.
Şef de grup legionar la facultate
Tribunalul Bucureşti a emis pe 14 octombrie 2021 o altă decizie de respingere. ”Tribunalul are in vedere documentul strict secret emis de Ministerul Afacerilor Interne denumit «Referat cuprinzand date asupra numitului T. O., deţinut in penitenciarul Aiud, care urmeaza a se elibera în baza Decretului Lege nr. 720/1956» . Cu referire la tatăl reclamantului se arată că «din materialul ce-l deţinem asupra sa reiese că în luna decembrie 1940 s-a încadrat în organizaţia legionară F.D.C. activând până în anul 1941. În anul 1944 reia activitatea legionară fiind numit şeful grupului F.D.C. din cadrul facultăţii de electro-mecanică. De asemene, în documentul certificat de C.N.S.A.S. la data de 10 aprilie 2014 se retine că «susnumitul în anul 1940 s-a încadrat în organizaţia legionară»”, se precizează în hotărârea instanţei de judecată. Potrivit magistratului, ”calitatea incontestabilă a tatălui reclamantului, de persoană persecutată din motive politice nu este în măsură să anuleze activitatea acestuia în cadrul Mişcării Legionare”.
Judecătorul oferă şi o definiţie a Mişcării Legionare: ”A fost, în esenţă, o organizaţie de tip paramilitar terorist, de orientare naţionalist fascistă, cu caracter mistic religios şi cu caracter pronunţat antisemit, în sensul prevăzut de Ordonanţă de Urgenţă nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război”.