O primărie pierde o finanţare de două milioane de euro, destinată Muzeului Copilului, proiect unic în România

Proiectul ce urma a fi realizat la Alba Iulia

Un proiect care trebuia să fie unic în România, fiind finanţat din fonduri eropene cu peste două milioane de euro, a eşuat la Alba Iulia. Motivul îl reprezintă un proces derulat între Primăria Alba Iulia şi două persoane fizice pentru o suprafaţă de teren.

Pentru construcţia unui Muzeu al Copilului la Alba Iulia a fost organizată în 2020 o licitaţie, câştigată de o asociere formată din cinci operatori economici. Valoarea proiectului era de 9,1 milioane de lei, fără TVA. Investiţia nu a putut fi demarată pentru că Primăria Alba Iulia a fost dată în judecată pentru o suprafaţă de teren de aproximativ 300 de emtri pătraţi, destinată iniţial proiectului public al administraţiei locale.

Reclamaţii au câştigat procesul cu Primăria, astfel încât realizarea Muzeului Copilului, proiect ce trabuia finalizat în 2023, devine practic imposibililă. Chiar dacă administraţia poate contesta soluţia primei instanţe, finanţarea eruopeană este pierdută.

Potrivit studiului de fezabilitate, „Complexul multifuncţional” urma să fie un loc de joacă interactiv, adresat în principal copiilor, fiind în acelaşi timp un loc în care şi adulţii puteau interacţiona cu exponatele şi puteau participa la activităţi. 

”Dacă spaţiile de la nivelul parterului descriu un parcurs dinamic, astfel încât atenţia şi curiozitatea să fie stimulate în permanenţă, la etajul 1, se propune gruparea unui număr redus de funcţiuni (expoziţie temporară, ateliere creative şi centru de documentare/mediatecă), pentru a crea un cadru mai intim, propice relaxării şi contemplării. 

La asigurarea acestor condiţii participă o serie de factori ca înălţimea la care se dezvoltă etajul, care deschide privirea spre un orizont extins, curtea de lumină din zona accesului vertical, care, cu ajutorul luminii zenitale, crează un punct de reper uşor de identificat şi acoperişul înierbat, populat cu vegetaţie autohtonă de talie mică şi mare, unde se încurajează apropierea de natură şi toate beneficiile acesteia”, se preciza în caietul de sarcini aferent licitaţiei de executare a lucrărilor.

Întreaga clădire urma să fie realizată în jurul ideii de explorare, experimentare, creativitate şi stimulare a copiilor. Se preconizau creearea unor ateliere creative destinate ştiinţei, care să deservească nevoile beneficiarilor de orice vârstă şi categorie, acestea fiind de ultimă generaţie. 

Proiectul trebuia să cuprindă şi un ”laborator de ştiinţă” pentru activităţi ca: experimente, observaţii ştiinţifice, crearea diverselor machete şi mici construcţii cu rol educativ, precum şi ateliere de muzică, de gătit, de pictură şi ceramică.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Spectacolul uriaş de pe Muntele Găina, din 1963. Peste 100.000 de oameni, la „Târgul de Fete”. Amintiri cu Benone Sinulescu şi Irina Loghin FOTO

Scăderea cotaţiilor la cupru afectează cea mai profitabilă exploatare minieră din România. Ce măsuri a luat compania