Dinozaurii de la Râpa Roşie: cele mai spectaculoase descoperiri din siturile aflate în zona Sebeşului
0Rezervaţia naturală Râpa Roşie de lângă oraşul Sebeş, judeţul Alba, precum şi zone din apropierea acesteia sunt faimoase în lumea ştiinţifică pentru varietatea de fosile din cretacicul târziu (în urmă cu aproximativ 68 de milioane de ani) pe care le adăposteşte, precum cele de crocodili, mamifere, broaşte ţestoase şi dinozauri.
Zona Sebeşului era, în urmă cu 70 de milioane de ani, una de uscat, tăiată de râuri şi mlaştini, în care au trăit multe animale. Cele mai celebre şi spectaculoase descoperiri au fost cele ale fosilelelor de dinozaur. Oase separate sau schelete parţiale au fost găsite în ultimii ani în această zonă, iar cercetările continuă existând mari şanse ca noi descoperiri să apară aici.
S-au descoperit aici oase de dinozauri pitici erbivori (Magyarosaurus dacus, Zalmoxes sp.), bucăţi din ţestoasa denumită Kallokibotion bajazidi şi oasele celei mai mari fiinţe care zburat vreodată pe Pământ, pterosaurul denumit de cercetători Hatzegopteryx sp. Au fost găsite şi bucăţi dintr-un conifier pietrificat Telephragmoxylon transsylvanicum. Unul dintre cei mai celebri dinozauri ale cărui fosile au fost găsite lângă Râpa Roşie este ”balaurul bondoc”.
Evenimentul a avut loc în 2010 şi a fost posibil graţie geologului Mátyás Vremir, de la Societatea Muzeului Ardelean. Cercetările au fost efectuate, ulterior, de o echipă formată din paleontologi de la Universitatea Bucureşti şi cercetători americani de la Universitatea Columbia din New York. Potrivit acestora, balaurul pitic reprezintă o specie înrudită cu velociraptorul şi a trăit în urmă cu aproximativ 80 de milioane de ani.
Fosilă a Balaurului Bondoc, găsită la Sebeş
Specia avea o pereche de gheare pe fiecare dintre membrele sale inferioare, cu ajutorul cărora îşi imobiliza prada, fiind unul dintre cei mai mari prădători ai vremurilor în care a trăit. Animalul avea o lungime totală cuprinsă între 180 şi 210 centimetri, de la cap la coadă. În opinia oamenilor de ştiinţă, caracteristicile sale morfologice ”reflectă fauna specială a Europei, în ultimii ani din era dinozaurilor”, o perioadă în care continentul
european se afla în mare parte sub nivelul mării, fiind alcătuit din doar câteva insule, din cauza creşterii nivelului oceanului planetar.
O altă descoperire importantă a fost cea a unor fragmente din scheletul unui pterozaur de talie medie, realizată în situl Sebeş - Glod, nu departe de Râpa Roşia. Fragmentele reprezentau o vertebră cervicală ce a aparţinut celei mai mari reptile zburătoare găsită vreodată şi care a trăit în urmă cu 70 de milioane de ani. Dimensiunea vertebrei este de două ori cât cel mai mare Pterozaur găsit până acum în America de Nord. Vertebra respectivă a fost descoperită în în anul 2008, dar din motive obiective nu s-a ajuns la publicarea ei abia în 2013. (Foto dreapta: specii de dinozaur ale căror fragmente au fost descoperite în zona Sebeş. Sursa: Cătălin Jipa - Asociaţii de vertebrate continentale cretacic terminale din aria de sedimentare Metaliferi)
„Se pare că avem de-a face cu cea mai mare «bestie zburătoare». Chiar dacă anvergura aripilor era de circa 16 metri, probabil că acest Pterozaur nu cântărea mai mult de 100 de kilograme, pentru că era aproape imposibil să zboare altfel”, explica geologul Mátyás Vremir la momentul respectiv. Dimensiunea aripilor a pus problema eventualei existenţe a unei specii gigantice care îşi pierduse capacitatea de zbor şi care trăia în izolare. Printre descoperirile cercetătorilor se numără o specie nouă de dinozaur erbivor şi, mai important, ouăle şi cuibul unor păsări preistorice care au trăit în urmă cu 68 de milioane de ani. A fost prima dovadă că acest grup de păsări primitive cuibăreau în masă pe malul cursurilor de apă, asemănător unor specii actuale.
De asemenea, a fost găsit un mic schelet de mamifer care s-a păstrat parţial în umplutura unei vizuini. Potrivit paleontologilor, în zona Sebeşului trăiau o serie de specii comune cu cele din Bazinul Haţeg, dar şi forme care încă nu s-au descoperit acolo, şi asta nu atât datorită izolării geografice, cât mai ales condiţiilor de fosilizare diferite şi a diferenţelor temporale dintre diferite situri şi straturi geologice. În siturile de la Bărăbanţ şi Ciugud, ceva mai departe de Sebeş, au fost găsite două oase de dinozaur care în prezent se află în custodia Muzeului de Ştiinţe Naturale din Aiud.
Citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
