Atracţiile Munţilor Metaliferi. Cheile spectaculoase accesibile facil turiştilor
0Faptul că Munţii Metaliferi nu fac prima pagină a revistelor de turism nu înseamnă că nu oferă atracţii turistice deosebite. Sunt situaţi în sudul Apusenilor şi, după nume, sunt foarte bogaţi în metale preţioase.
Munţii Metaliferi încep, în vest, de la Culoarul Căpruţa-Slatina de Mureş-Gurahonţ şi se termină, în est, la Valea Ampoiului (de la Alba Iulia la Zlatna), după care pătrund spre nord în bazinele superioare ale văilor Ampoiţei, Galdei şi Stremţului (toate aceste văi taie, spre aval, barele calcaroase ale Munţilor Trascău, formând impresionantele sectoare de chei), venind în contact cu Munţii Trascăului pe o linie ce începe aproximativ la Zlatna şi se continuă pe la Întregalde până la Sălciua de Jos (pe Arieş).
În nord, limita ajunge la Depresiunea Brad (Crişul Alb), apoi trece prin Pasul Buceş (Vâlcan, 725 m) şi se continuă pe văile Abrudului şi Arieşului, iar în sud muntele este limitat de Culoarul Mureşului. Metaliferii au, pe lângă mult aur şi argint, şi câteva obiective turistice care pot fi vizitate de oricine:
Cheile Cibului
Situate în sud-estul Metaliferilor, ca punct de trecere înspre judeţul Hunedoara, Cheile Cibului reprezintă una din cele mai accesibile rezervaţii de pe întinsul judeţului Alba. Accesul începe odată cu DJ 705, care se desprinde la stânga, din DN 74, în oraşul Zlatna. Continui drumul până în Almaşu Mare, de unde se face stânga pe DJ 705 D prin Nădăştia până în satul Cheile Cibului, unde se află rezervaţia, pe cursul râuleţului Cib. În total, 18 km distanţă de Zlatna.
”Ar fi un singur motiv să vizitaţi cheile: pitorescul cuceritor al crestelor de calcar, zimţate ca nişte tăişuri în albastrul cerului. Mai adăugaţi la acest tablou abrupturi, pereţi de piatră ciuruiţi de guri de peşteră, apoi hornuri, râuri de pietre, grohotişuri şi veţi obţine, la finalul călătoriei, un relief demn de a fi fotografiat, cercetat, protejat. Sunt privelişti cum numai în Apuseni puteţi găsi, dat fiind relieful intens carstificat al acestora, unic în România”, afirmă Rareş Tileagă, ghid de turism.
În ansamblul lor, cheile formează o pâlnie uriaşă, cu deschiderea spre aval, prezentând tot soiul de rupturi de pantă ce generează repezişuri, peşteri şi cascade. Între acestea, spectaculoase sunt Izvorul Mezotermal, Peştera cu trei guri, Peştera Bisericuţa, Peştera Fără Fund şi Peştera Gaura Mândrii.
Cheile Glodului
Aflându-se aproape de Cheile Cibului, la 3 km distanţă, Cheile Glodului se găsesc în acelaşi ţinut de sud-est al Metaliferilor, în lungul Pârâului Ardeu, la limita judeţelor Alba şi Hunedoara. Drumul porneşte din Zlatna până în Almaşu Mare, pe DJ 705, apoi pe DJ 705 D prin Nădăştia, la capătul căruia se desprinde un drum la dreapta. Acesta continuă prin satul Glod, dincolo de care rezervaţia se află la circa 3 km sud, la capătul drumului forestier ce însoţeşte pârâul Ardeu. Un alt traseu, chiar şi mai dificil, porneşte din sud, de la Geoagiu (judeţul Hunedoara), pe DJ 705 D Bozeş – Ardeu, de unde urmează un drum forestier. Sinous, acesta continuă spre extremitatea sudică a abruptului ce mărgineşte Dealul Grohurilor. De aici se întoarce circa 180º, urmărind marginea pădurii, şi coboară până în firul văii unde se află cheile.
”La fel ca şi Cheile Cibului, Cheile Glodului sunt adâncite într-un mare platou calcaros şi vă vor atrage atenţia ca ansamblu de privelişti. Abrupturile cheilor sunt golaşe, străpunse de ogaşe imense, de ţancuri şi vegetaţie bogată. Din loc în loc, măguri teşite se înalţă cu zeci de metri deasupra platoului, formând o serie de forme carstice spectaculoase, între care doline şi văi. De asemenea, rezervaţia include faimosul Izvor al Tămăduirii (făcător de minuni de-a lungul secolelor), Peştera Zidită, Peştera Feciorilor, Peştera cu Două Guri şi renumitul pasaj Strâmtura, inaccesibil în anotimpurile ploioase”, spune ghidul Rareş Tileagă.
Detunatele de la Bucium
Un al treilea pol turistic accesibil cu precădere dinspre Abrud, la numai 12 kilometri spre est, este definit de comuna Bucium – vatră de folclor apusean care are în componenţă nu mai puţin de 29 de sate şi cătune izolate pe culmile şi văile Metaliferilor. Atracţia principală este Detunata Goală – cea mai elocventă marturie a vulcanismului din trecutul geologic al Munţilor Apuseni. Detunata Goală este unul dintre cele două blocuri de bazalt (rocă vulcanică eruptivă cu conţinut bazic) cunoscute ca Detunatele, cealaltă fiind Detunata Flocoasă – acoperită cu pădure de molid, situată la numai un kilometri distanţă.
Toponimul provine cel mai probabil de la sunetele puternice produse de bolovanii de mari dimensiuni care se desprindeau din coloanele de bazalt. Forma prismatică de coloane pe care o ia bazaltul se datorează timpului diferit de răcire şi cristalizare a lavei care dă naştere acestor roci eruptive. Cele două stânci sunt protejate în rezervaţii geologice.
Se încarcă comentariile...
