Voronin cultiva si exporta tensiune

De cateva luni autoritatile comuniste de la Chisinau lanseaza periodic acuzatii grave la adresa Bucurestiului. Practic, la campania de infierare a Romaniei a participat toata echipa de la conducerea

De cateva luni autoritatile comuniste de la Chisinau lanseaza periodic acuzatii grave la adresa Bucurestiului. Practic, la campania de infierare a Romaniei a participat toata echipa de la conducerea Moldovei, in frunte cu presedintele Vladimir Voronin si premierul Tarlev. "Amestec in treburile interne ale Republicii", aplicarea in spatiul dintre Prut si Nistru a unor "politici coloniale", promovarea si finantarea in presa moldoveana a unui curent de "unionism tarator", "atacuri la adresa statalitatii statului", aproape toate sintagmele care definesc un stat agresor au fost folosite atat in conferintele de presa, cat si in comunicatele oficiale. Tonul si frecventa acuzatiilor au mers in crescendo, varful atingandu-se saptamana trecuta. Tot atunci atasatul militar al Romaniei la Chisinau a fost declarat, fara a se oferi nici o explicatie plauzibila, "persona non grata". Aceasta campanie de acuzatii la adresa Romaniei a fost explicata in fel si chip. In principal s-a sustinut ori ca e vorba de o actiune diversionista pentru a impiedica intrarea tarii noastre in NATO, ori ca e o incercare de a abate atentia populatiei de la gravele probleme economice din republica, folosind modelul Ceausescu, cu "agenturili straine". In realitate, chiar daca are si aceste obiective, campania de acuzatii la adresa Romaniei este in primul rand o operatiune comerciala. Pur si simplu, regimul lui Voronin a cultivat si a scos la export singura resursa pe care o mai are acum tara: tensiunea interetnica. In acest moment, Republica Moldova e intr-o situatie economica dezastruoasa. La Chisinau preturile, de la benzina la incaltaminte, sunt la fel ca la Bucuresti, dar salariul mediu e de trei ori mai mic ca la noi. Daca salariile sunt mult mai mici, asta nu inseamna ca se platesc regulat. Multe categorii de bugetari, de la profesori la membrii Academiei de Stiinte a Moldovei, nu si-au primit lefurile de cateva luni de zile. Din acest motiv, pe 20 martie e anuntata o greva generala in invatamant. Serviciul datoriei externe in 2002 a ajuns la 200 de milioane de dolari, ceea ce reprezinta cam 70 la suta din bugetul de stat, asa ca nu prea sunt sanse de crestere a lefurilor. Prin tara s-a furat cam tot ce era de furat. De exemplu, inca de acum doi ani, Moldova, desi nu are nici un zacamant, ajunsese al doilea exportator de neferoase din CSI, tevi de irigatii si echipamente industriale mergand de-a valma in centrele de colectare. De asemenea, taierile de paduri au fost atat de masive, incat suprafetele impadurite s-au redus la doar 8 la suta din teritoriu. Relatiile cu FMI si Banca Mondiala sunt inghetate, dupa ce Chisinaul a anuntat renationalizarea a 25 de intreprinderi. Practic, in acest moment, Moldova mai functioneaza doar datorita banilor pe care cei un milion de moldoveni din strainatate ii trimit acasa si traficului ilegal care se desfasoara in principal prin Transnistria. Dar aceasta din urma resursa a inceput sa se epuizeze. Presedintele Voronin a declarat recent ca aceasta republica-fantoma din stanga Nistrului obtine anual din traficul de armament, droguri, petrol si tigari circa doua miliarde de dolari. Dar Voronin n-a mai adaugat ca o mare parte din acesti bani se reintorc in Moldova. Cea mai buna dovada in acest sens o reprezinta operatiunea de securizare a frontierei Ucrainei cu Transnistria, care a fost inceputa la presiunea comunitatii internationale. In momentul in care controalele pe frontiera s-au intetit, la Chisinau s-a simtit imediat o penurie de dolari, iar leul moldovenesc a inceput sa se deprecieze. In aceste conditii, Voronin s-a decis sa joace cartea tensiunilor etnice. Si, intr-o tara in care 64 la suta din cetateni sunt moldoveni, 13 la suta rusi, 13 la suta ucraineni, iar restul sunt gagauzi, bulgari sau evrei, nu e deloc greu sa provoci agitatie. Astfel, pentru a crea scandal, regimul de la Chisinau a decis introducerea studiului obligatoriu al limbii ruse in scoli. Masura e absolut gratuita, caci, in Moldova, rusa e limba afacerilor si e vorbita de absolut toata lumea. Singurul ei efect a fost producerea unei ingrijorari in Rusia. Moscova are un interes strategic in Moldova, caci Transnistria e un important punct de sprijin al intereselor sale in zona. Cum Ucraina inseamna pentru Putin un spatiu in cel mai bun caz neutru, pierderea Transnistriei echivaleaza cu o retragere de 700 de km. Tocmai de aceea, Rusia a pompat in Moldova, care e privita ca un fel de platforma de sustinere a Transnistriei, sume importante de bani. La ora actuala, republica lui Voronin datoreaza Moscovei peste un miliard de dolari, ceea ce e imens fata de zecile de milioane de dolari oferite Moldovei de FMI sau de cele 32 de milioane date de Romania sub forma de curent electric. Pana si rusii au ajuns la concluzia ca e mult, asa ca Voronin avea neaparata nevoie de niscaiva "amenintari la adresa statalitatii". Din acest motiv, atasatul militar al Romaniei la Chisinau a fost declarat persona non grata exact cu 4 zile inaintea intalnirii neoficiale de la Odessa dintre Putin, Voronin si presedintele Kucima al Ucrainei. Aici, exportul de tensiune etnica a Moldovei s-a desfasurat cu succes: de la 1 aprilie, Gazprom a anuntat ieftinirea cu 5 dolari a pretului unei mii de metri cubi de gaz vandut Chisinaului, pentru ca "Moldova nu-si poate achita facturile". Chisinau