Voislav Kostunita a acuzat TPI de "ipocrizie" si "justitie selectiva"

Presedintele iugoslav, Voislav Kostunita, a acuzat, luni, Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) ca a dat dovada de ipocrizie si de lipsa de logica in rechizitoriul prezentat de acuzare la

Presedintele iugoslav, Voislav Kostunita, a acuzat, luni, Tribunalul Penal International de la Haga (TPI) ca a dat dovada de ipocrizie si de lipsa de logica in rechizitoriul prezentat de acuzare la procesul intentat fostului lider de la Belgrad, Slobodan Milosevici. El a reprosat TPI ca "justifica" activitatile gherilei albaneze din Kosovo, UCK si ca "practica o justitie selectiva, motivata de teama de extremistii si teroristii albanezi". Kostunita, critic vehement al TPI, considerat de el o institutie "anti-sarbeasca", precum si al extradarii lui Milosevici instantei de la Haga, si-a exprimat indoiala ca fostul presedinte iugoslav va beneficia de un proces nepartinitor. Afirmand ca "prezentarea oferita de acuzare in deschiderea procesului a fost plina de interpretari gresite si superficiale ale istoriei", Kostunita i-a acuzat pe procurori ca au conceput actul de acuzare in graba. Apreciind primele etape ale procesului intentat lui Milosevici drept "un urias spectacol mediatic, politizat, plin de ipocrizie si de lucruri bizare, lipsite de logica", Kostunita a subliniat ca, "desi acuzarea a pretins ca acest proces este indreptat impotriva unei singure persoane, si nu impotriva tuturor sarbilor, acest lucru este tras de par". El a afirmat, insa, ca este necesara cooperarea cu TPI pentru ca aceasta instanta "a scris istoria" regiunii in ultimii ani. Kostunita a mai spus ca "Iugoslavia ar trebui sa participe la acest proces, nu pentru a-l apara pe Milosevici, ci pe ea insasi si interesele sale". El a subliniat necesitatea adoptarii cat mai rapide a unei legislatii care sa reglementeze cooperarea cu tribunalul de la Haga si a afirmat ca, pana cand aceasta lege va fi promulgata, Iugoslavia nu trebuie sa predea alti cetateni ai sai, ceruti de TPI. Analistii de la Belgrad considera ca legea de cooperare cu TPI ar putea fi adoptata luna viitoare. Milosevici il ia peste picior pe primul martor al acuzarii Fostul presedinte iugoslav, Slobodan Milosevici, a inceput, marti, chestionarea primului martor al acuzarii, Mahmut Bakalli, fostul lider comunist al albanezilor din Kosovo intre 1970-1981. Acesta a purtat discutii cu Milosevici, in primavara lui 1998, incercand sa gaseasca o solutie pentru a preveni escaladarea conflictului din Kosovo, cu un an inainte de bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei. Milosevici i-a cerut, marti, lui Bakalli, sa-si motiveze afirmatiile facute luni, potrivit carora fostul lider iugoslav a dus "o politica de apartheid" cu albanezii din Kosovo. Bakalli, acum membru al noului Parlament din Kosovo, afirmase ca, dupa preluarea puterii, Milosevici a contribuit la adoptarea unor amendamente la Constitutie, prin care autonomia acordata de Tito provinciei a fost limitata drastic. Ulterior, pentru ca "albanezii au refuzat sa sustina aceasta masura", ei "au fost dati afara de la locul de munca, din birourile agentiilor guvenamentale si culturale, din educatie si, in general, din viata sociala", a spus Bakalli. Marti, acesta a vorbit despre politica autoritatilor federale iugoslave in domeniul educatiei, acuzand Belgradul de discriminare pentru ca nu a permis albanezilor din Kosovo sa studieze in limba materna. "Considerati ca exista o fizica albaneza, domnule Bakalli, o chimie albaneza, o matematica albaneza?" l-a intrebat, ironic, Milosevici. Luni, martorul a afirmat ca, inca din 1997, Milosevici avea un plan de distrugere a 700 de asezari albaneze din Kosovo, potrivit unor informatii obtinute de la seful securitatii din provincie, David Gaici.