Virusurile hepatice fac ravagii: în fiecare minut mor două persoane infectate
0Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a adoptat în 2016 o strategie globală pentru intervalul 2020-2030 care prevedea eliminarea hepatitelor B și C.
„Din cauza pandemiei de COVID-19, majoritatea țărilor implicate au eșuat în implementarea acestui program. Datele din centre medicale a 32 de țări europene și non-europene, culese în perioada ianuarie 2019 - decembrie 2020, arată o scădere cu 30-40% a diagnosticării și tratării hepatitelor virale. Astfel că, unul dintre efectele majore ale pandemiei a fost agravarea bolilor hepatice cronice”, subliniază dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog.
Specialista atrage atenția că, fiind un focar în creștere, în special în Africa, managementul hepatitelor virale necesită o atenție specială din cauza progresiei facile către boli hepatice cronice, ciroză și cancer hepatic. „Hepatita virală poate fi curabilă și poate fi prevenită prin programele de screening și vaccinare”, adaugă medicul.
Virusurile B și C, cele mai comune
Potrivit datelor OMS, două persoane mor în fiecare minut ca urmare a complicațiilor cauzate de hepatita virală. „Există cinci tipuri de virusuri hepatice care diferă prin calea de transmitere, severitatea bolii hepatice determinate, metode de prevenție și tratament și distribuția geografică: A, B, C, D și E. Cele mai comune sunt virusurile B și C. Împreună, acestea fac 1,1 milioane de victime anual, infectând până la trei milioane de persoane. Estimările din domeniu susțin că, la nivel internațional, există aproximativ 354 de milioane de oameni infectați cu virusurile B și C”, afirmă medicul.
Numărul crescut de cazuri, precum și rata mortalității fac din infecția cu virusul B (VHB) o problemă de sănătate publică la nivel internațional. „Aproximativ o treime din populația globului (2 miliarde de oameni) au avut contact cu VHB. Dintre aceștia, aproximativ 400 de milioane de persoane se confruntă cu infecție cronică cu VHB. Mai mult decât atât, din cauza VHB și a complicațiilor aferente mor anual în jur de 686.000 de persoane”, mai spune specialista.
Hepatita B se poate transmite de la mamă la făt, prin sânge, prin transplantarea de organe, prin piele, în urma folosirii instrumentarului chirurgical contaminat, tatuaje, acupunctură, prin contact sexual neprotejat, prin contact interpersonal strâns între membrii familiei – prin utilizarea în comun a lamelor de ras, forfecuțe, unghiere.
Medicul mai spune că hepatita cronică cu VHB diferă în manifestări, astfel încât pot fi întâlnite forme total asimptomatice, forme cu simptome ușoare – precum oboseală, durere la nivelul hipocondrului drept și astenie, până la îngălbenirea tegumentelor și a ochilor (icter), stare subfebrilă, lipsa poftei de mâncare, greață și vărsături și chiar dureri musculare și articulare. „De asemenea, pacienții care se prezintă la doctor cu semne de boală hepatică avansată pot manifesta mărirea de volum a abdomenului din cauza lichidului intraabdominal, umflarea picioarelor, hemoragie digestivă exteriorizată prin melenă (scaun negru) sau hematemeză (vărsături cu sânge), dezorientare, incoerență, uneori chiar comă”, adaugă dr. Adelina Popescu.
Cât privește tratamentul împotriva hepatitei B, acesta poate fi de scurtă durată – maximum 2 ani, pe bază de PegInterferon, cu rată de vindecare de 30% și cu multe reacții adverse – și de lungă durată, de multe ori pe tot parcursul vieții, cu toleranță bună și fără efecte adverse majore. „Vaccinarea nou-născuților este măsura cu cel mai mare impact în eliminarea VHB și a consecințelor pe termen lung ale acesteia. Protecția oferită prin acest vaccin este eficientă cel puțin 15 ani”, punctează medicul.
80 de zile, incubația virusului hpatitei C
La rândul ei, infecția cu virus hepatic C, VHC, se transmite prin sânge contaminat, ace și instrumentar nesterilizat, pe cale sexuală sau prin folosirea în comun a obiectelor personale precum lame de ras, periuțe de dinți, forfecuțe. „Infecția cu VHC nu se transmite prin îmbrățișare, sărut, alimente, apă, tuse ori alăptare. Incubația VHC durează între 14 și 80 de zile. În primele șase luni de la contactul cu VHC, sistemul imunitar fie reușește să distrugă virusul, fie acesta rămâne în organism, determinând hepatita cronică. Până la 85% dintre cei care se infectează cu VHC dezvoltă hepatită cronică, care ulterior progresează către ciroză și cancer hepatic”, avertizează medicul gastroenterolog.
Infecția cu VHC poate fi asimptomatică, însă cel mai des întâlnite simptome sunt icter, oboseală, febră, dureri articulare, dureri abdominale, vărsături, lipsa poftei de mâncare, urină închisă la culoare.
În 2015 se estima că aproximativ 100 de milioane de pacienți au luat contact cu VHC, dintre aceștia nu mai puțin de 71 de milioane confruntându-se cu hepatită cronică cu VHC. Aproximativ 290.000 de persoane au decedat în 2019 din cauza hepatitei VHC și a complicațiilor aferente cirozei și cancerului hepatic. „Spre deosebire de infecția cu VHB, în cazul VHC nu s-a descoperit un vaccin care să împiedice infectarea”, mai spune specialista.
În top la bolnavii de hepatită
Până în urmă cu opt ani, singurul tratament împotriva VHC consta în PegInterferon și Ribavirină, substanțe care aveau un răspuns suboptimal și generau multe reacții adverse. „Abia în 2014 au apărut medicamente antivirale cu acțiune directă, denumite și Interferon-free, cu eficacitate de peste 95% în eradicarea VHC, cu reacții adverse minime. Tratamentul durează trei luni. În concluzie, este foarte important screeningul la nivel populațional pentru infecțiile cu virus B sau C, identificându-se din timp pacienții infectați și incluzându-i în programele de monitorizare și tratament, până să dezvolte ciroza hepatică sau cancer hepatic”, conchide dr. Adelina Popescu.
Potrivit statisticii din 2020, România ocupă unul dintre primele locuri în Europa la numărul de bolnavi de hepatită. Doar la hepatită B avem un milion de bolnavi, iar la hepatită C încă 600.000 de pacienți înregistrați. Datele arată că, dintre persoanele diagnosticate în urma testării, 90% sunt neasigurate, fapt care face imposibil accesul la tratament.
Planul național pentru controlul hepatitelor virale, elaborat în concordanță cu strategia globală a OMS, a fost lansat în 2019. Pandemia s-a suprapus peste el, pacienții neputând să ajungă la cabinetele de specialitate ale medicilor gastroenterologi pentru inițierea terapiei. De asemenea, medicii infecționiști implicați în acest program, în cea mai mare parte, nu au putut trata acești bolnavi, ei fiind implicați în lupta cu pandemia de COVID-19.
Bolnavii cu hepatită C din România au acces la tratamentul fără interferon din 2015
Se încarcă comentariile...
