VIDEO Dubrovnik, perla Adriaticii

Dubrovnik s-a format prin unirea a două orăşele: Laus (stâncă) şi Dubrava (stejar). Primul era o mică insulă de pe coasta de sud a Croaţiei - unde se adăposteau, pe vremuri, refugiaţii italieni. De cealaltă parte, Dubrava, aşezarea de la poalele dealului Srd, oferea adăpost imigranţilor slavi.

Influenţa pe care cele două culturi a avut-o este vizibilă şi astăzi, multe dintre construcţiile din zonă, ca şi obiceiurile şi preparatele gastronomice locale, reprezentând o combinaţie dintre cele slave şi italieneşti.

În perioada Evului Mediu, zidurile oraşului au fost fortificate, iar de fiecare parte a Dubrovnikului au fost construite două porturi, ceea ce a dus la o creştere vizibilă a comerţului maritim. Localitatea a devenit astfel unicul oraş-stat de pe coasta Mării Adriatice.

Istorie zbuciumată, prezent strălucitor

Intrat în patrimoniul UNESCO în 1979, Dubrovnik a fost iniţial o aşezare romană şi, începând cu Evul Mediu, a fost pe rând ţinta unor atacuri din partea Veneţiei, Ungariei, Turciei şi a altor puteri care râvneau la poziţia strategică a acestui port. Istoria zbuciumată a aşezării a lăsat în urmă o arhitectură unică, ce se îmbină cu frumuseţea naturală a coastei dalmate.

Vechea cetate, pavată cu marmură, străzile pietruite, casele înalte, bisericile, mănăstirile, palatele, fântânile şi muzeele fascinează iremediabil călătorul care poposeşte în acest creuzet al stilurilor antic, gotic, renascentist şi rococo.

Aflat în partea sudică a coastei adriatice, oraşul este înconjurat de metereze înalte, iar accesul vizitatorilor se poate face doar prin două intrări, ambele ducând la promenada oraşului, Stradun. Odată ajunşi aici aveţi ocazia să vizitaţi Mănăstirea Franciscană.

Piaţeta Gunduliceva Poljana

Aceasta găzduieşte una dintre cele mai vechi farmacii din lume, deschisă încă din anul 1391. Tot pe Stradun se află şi Palatul Sponza, dar şi cel Parohial. Piaţeta Gunduliceva Poljana este locul de întâlnire al localnicilor. Singurul loc prin care se poate ajunge aici este o străduţă foarte îngustă care duce la Mănăstirea Iezuită, despre care se spune că există încă de la naşterea oraşului. După ce aţi ­vizitat-o vă puteţi relaxa la unele din terasele din piaţă.

De cealaltă parte a promenadei se înalţă o biserică în stil baroc, precum şi palatul Rectorului, un edificiu gotic, ridicat în 1441. Aici se află în prezent un muzeu în care sunt expuse diverse obiecte cu valoare istorică, picturi baroce sau piese de mobilier.

Fără îndoială cele mai impunătoare din întreaga lume, zidurile de apărare ale cetăţii au fost construite între secolele al XIII-lea şi al XVI-lea şi se păstrează intacte până în prezent. Meterezele cetăţii au o înălţime de 25 de metri, o lungime de doi kilometri şi nu mai puţin de 16 bastioane. La intrarea în palat puteţi observa gărzile care par pregătite să înfrunte orice duşman ar dori să atace zidurile cetăţii. Acestea poartă costume specifice perioadei Evului Mediu şi stau neclintiţi, parcă îngheţaţi în timp (foto).

Vacanţă în Croaţia, din mai până în septembrie

Pentru o excursie în Croaţia, cea mai prielnică perioadă este din mai până în septembrie, prima lună de toamnă fiind ideală pentru un sejur prelungit, deoarece sfârşitul de sezon aduce şi preţuri mai mici. Apa este însă în continuare la fel de caldă ca în timpul verii, iar fructele delicioase din zonă se găsesc la discreţie.

Bucătăria croată de pe coasta dalmată este foarte mult influenţată de cea italiană, cu diferenţe semnificative de la nord la sud. Printre specialităţile culinare se numără brodet - un preparat din peşte înăbuşit, amestecat cu orez fiert, visovacka begavica - care se pregăteşte din carne de miel şi chefir de oaie, dar şi orahnjaca, un desert din făină, drojdie de bere, zahăr şi alune de pământ. Puteţi, de asemenea, să gustaţi brânza de Pag, adusă de pe insula cu acelaşi nume. Aceasta este preparată după o reţetă secretă.

La fel ca în multe ţări din bazinul mediteraneean, una dintre tradiţiile la care locuitorii din Croaţia ţin foarte mult este pauza de prânz, de la ora 13.00.Un sejur de o săptămână la Dubrovnik costă aproximativ 378 de euro de persoană (cazare cu mic dejun inclus). Dacă doriţi să staţi însă la un hotel de patru sau de cinci stele, atunci preţul ajunge şi la 800 de euro de persoană, pe săptămână. Moneda locală este kuna (HRK) care se divide în 100 de subunităţi numite lipa. 100 HRK valorează aproximativ 7,5 euro.

Ponturi

Magazinele sunt deschise toată săptămâna, inclusiv sâmbăta şi duminica, până seara târziu. Cele mai apreciate produse, căutate de turişti, sunt uleiul de măsline de bună calitate, brânzeturile tradiţionale de oaie,  jambonul afumat, numit „prşut“, băutura spirtoasă locală din struguri, ţuica de pere sau „travarica“ – o palincă pe bază de vin şi ierburi aromatice. Orientativ, 1,5 litri de apă minerală costă între 5 şi 7 HRK, 0,5 litri bere, 3-5 HRK, iar un litru de vin, 10-20 HRK.  

Pentru cei care doresc să ajungă la Dubrovnik cu maşina, există puncte de frontieră cu Ungaria, Slovenia, Bosnia-Herţegovina şi Iugoslavia. Limita de viteză este de 60 km/h în localităţi, 90 km/h în afara acestora şi 130 km/h pe autostradă.