Un' te duci tu, credite?

În rândul bancherilor de pe la noi s-a instaurat deja o stare de îngrijorare, văzând cum ofertele de împrumuturi lansate de băncile străine au cam început să ajungă la urechile (şi la

În rândul bancherilor de pe la noi s-a instaurat deja o stare de îngrijorare, văzând cum ofertele de împrumuturi lansate de băncile străine au cam început să ajungă la urechile (şi la inima) românilor, cu dobânzi sub 5% şi, mai ales, în condiţii mult mai avantajoase decât ale noastre. Aşa cum, imediat după un val de scumpiri, românii au trecut graniţa în căutarea unor mărfuri mai ieftine, vor pleca, în curând, şi după credite mai uşor de accesat şi de rambursat. Aşa vorbea, chiar ieri, reprezentantul unei bănci importante din România, care a refuzat să se pronunţe, în schimb, asupra ideii ameninţătoare că acesta ar putea deveni un fenomen de masă. Creditul doar cu buletinul pare să fi murit, dar numai în România; în Occident, nu numai că e la fel de uşor de luat, dar e şi mult mai ieftin.
Deocamdată, între Carpaţi, doar o treime din venitul clientului poate fi angajat ca datorie la bancă; din suma astfel calculată, scădem costurile şi comisioanele ce urmează să fie percepute de creditor. Obţinem o capacitate de rambursare (bonitate) atât de firavă, încât românul nu-şi mai poate lua nici măcar o maşină, cu atât mai puţin vreo casă, mai ales dacă până acum şi-a luat televizor şi frigider pe credit.
Dar nu-i nimic: de la Viena, Paris, Madrid sau Roma se pot lua şi împrumuturi bancare, nu doar suveniruri şi ţoale de firmă. Descoperire epocală care le-a revenit căpşunarilor - de altfel, cei mai mulţi dintre ei nici nu mai vor să audă de relaţia cu vreo bancă românească.Să nu uităm că în anul de graţie 2006, când Banca Naţională de la Bucureşti a pălit direct în moalele capului creditarea pentru nevoi personale, la Stockholm se decerna Premiul Nobel pentru Pace unui bancher care dădea credite gratis. El a împrumutat, fără să ceară niciun fel de garanţie, familiile sărace din Bangladesh. Cu banii astfel atraşi, respectivele familii au ieşit din colaps, au rambursat şi creditele, iar banca Grameen nu a intrat niciodată în incapacitate de plată. Cu atât mai puţin, gradul de îndatorare în continuă creştere (din cauza acestor credite) a populaţiei din Bangladesh ar fi pus în pericol stabilitatea financiară a ţării - cum avertizează, pentru România, BNR.Ce ar putea face băncile şi ceilalţi creditori, ca românii să nu se ducă puhoi, peste graniţă, după împrumuturi? Soluţia la această problemă e mai grea decât normele Basel II sau diverse alte reglementări din UE. S-a discutat, apoi s-a abandonat, ideea că pragul acela de îndatorare ar trebui ridicat, de la o treime la jumătate din venitul clientului sau chiar eliminat. Dacă nu se va proceda aşa, bancherilor din România, rămaşi cu "marfa" în Soare, nu le va mai rămâne decât o întrebare retorică: "Un' te duci tu, credite?"