Un expert militar analizează situația paradoxală a României. „Ni s-a urât cu binele”

Hari Bucur Marcu, expert internațional în probleme de politici de apărare națională, a analizat situația actuală a României, susținând că suntem „aproape lipsiți de identitate națională”.

Direcția în care se îndreaptă România după alegerile prezidențiale Foto: Shutterstock

Acesta a răspuns, într-o postare făcută de Facebook, la întrebarea: „Unde suntem astăzi, ca națiune română?”.

„Astăzi, 6 mai 2025, ca națiune română, noi suntem aproape lipsiți de identitate națională, suntem divizați în segmente de public antagonist nu pe idei, nu pe soluții de guvernare, nu pe idealuri de atins în viitor, ci pur și simplu pe opțiunea cine să fie la cârma statului, cine să dispună de averea comună (cam o treime din averea națională) și mai ales cine să decidă binele și răul, în stat”, explică el.

Hari Bucur Marcu afirmă că România se află la „marginea geografică și culturală a lumii vestice”.

„În același timp, ca stat de civilizație și democrație occidentală, aliat în NATO și membru al Uniunii Europene, noi suntem la marginea geografică dar și la marginea culturală a Lumii vestice (ca să nu zic la periferie, că aia înseamnă altceva), margine în care mimăm, fără să înțelegem ceva în profunzime, comportamentul democratic al națiunilor natural occidentale (poporul suveran; domnia legii; alegeri libere, periodice și corecte pentru desemnarea organelor reprezentative, prin care poporul își exercită suveranitatea; controlul și supravegherea democratice asupra autorităților publice; asigurarea drepturilor și libertăților individuale și a bunurilor publice asociate acelor drepturi și libertăți), mimare ce duce aproape de fiecare dată la atitudini colective de respingere a normelor și principiilor democratice, ca fiind nepotrivite cu tradițiile și spiritul poporului român”, adăugă acesta.

Românii sunt „complet analfabeți în materia gândirii colective” și „opaci la marile probleme strategice”

Potrivit analizei sale, românii sunt „complet analfabeți în materia gândirii colective”: „Astfel încât nici nu discutăm între noi, nici nu ajungem la vreo înțelegere comună a avantajelor strategice pe care le deține națiunea română și cu care ar putea contribui substanțial la apropierea dintre locul ocupat în prezent între națiunile Uniunii Europene și locul ce ar trebui să revină României, după potențialul său demografic (vreo 8-9 locuri diferență în jos)”.

Dar și „opaci” la marile probleme ale lumii:

„Așa cum suntem opaci până la indiferență colectivă la marile probleme strategice cu care se confruntă în prezent Lumea occidentală și la rezolvarea cărora am putea avea și noi, națiunea română, o contribuție sesizabilă (că recunoscută ar însemna un nivel de ambiție prea mare pentru modestia noastră tradițională), probleme de securitate continentală (atât în ceea ce privește amenințările din afară, cât și amenințarea războiului între noi), de imigrație necontrolată și dăunătoare (există și imigrație controlată, inerent benefică, fără îndoială), probleme de asimilare în civilizația de tip democratic occidental a mentalităților orientale, totalitariste, intolerante, dar și probleme de adaptare comună la viitorul post-industrial al Omenirii”.

„Ni s-a urât cu binele”

 Expertul în probleme de politici de apărare națională vede populația româniei împărțită în două mari tabere, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale.

„Suntem astăzi împărțiți în două cete mari: în cei care contează pe stat ca să trăiască mai bine și în cei complet indiferenți la ce se întâmplă cu statul în care locuiesc ei. Culmea este că am ajuns aici prin progres economic, material și spiritual, prin civilizare, prin occidentalizare, prin modernizare, în ultimii 35 de ani. Înainte de asta eram mult mai rău, mult mai jos, mult mai dezorientați, mult mai reduși la cel mai mic numitor comun, ca națiune, mult mai puțin civilizați și mult mai cenușii în mentalitate, resemnați să trăim între granițele închise ale unui lagăr național, din care nu se putea scăpa decât printre gloanțele grănicerilor, care păzeau acele granițe ca nu cumva să scape cineva din Republica Socialistă România”, a mai precizat acesta.

Concluzia sa este una sumbră.

„De aceea am putea spune, tot în cadrul răspunsului la întrebarea unde suntem noi astăzi, că ni s-a urât cu binele. Că vrem să ne fie mai rău decât ne este în prezent, când ar fi putut să ne fie mult mai bine decât ne este astăzi. Așa că întrebarea firească următoare ar fi: iar de aici, de acum, unde am vrea să mergem?”, a conchis Hari Bucur Marcu.