Un an de conflict în Ucraina. Cum gestionăm problema refugiaților
0Mâine se împlinește un an de la invazia trupelor rusești în Ucraina. Numărul refugiaților ucraineni care au ajuns în România fugind din calea războiului a sărit de 3.250.000. Dintre aceștia, 110.000 au și rămas.
În urmă cu aproape un an, granițele Europei civilizate erau luate cu asalt de milioane de ucraineni, victime ale unui conflict sângeros și de durată pe care mulți nu-l mai credeau posibil. România, alături de alte țări ale UE, a dat dovadă de solidaritate și empatie față de refugiați, mulți dintre ei, femei și copii. Dintre cei care au ales să rămână în România, aproape jumătate sunt copii, potrivit estimărilor Fundației World Vision România, WVR.
Copii cu traume psihice cauzate de război
Fundația a lansat miercuri sondajul „Cum a integrat România copiii refugiați?”, care arată impactul pasihologic major pe care l-a avut războiul. Astfel, 8 din 10 copii ucraineni au trecut prin momente de frică după izbucnirea războiului atunci când au interacționat cu persoane străine; șapte din zece copii au tulburări de somn; patru din zece tind să se izoleze mai mult decât înainte de război, iar unu din zece se izolează des sau foarte des. Peste 80% din părinți spun că micuții se enervează mult mai ușor decât o făceau înainte. Șapte din zece părinți ucraineni au apreciat că ar fi nevoie de consiliere psihologică pentru cei mici. „După ce am plecat din Ucraina, a început să aibă coșmaruri. Punea la telefon doar sunetul de sirenă al ambulanțelor pe care apoi îl mima. Acum nu mai face asta și doarme mai liniștit. Noi venim aici de la opt dimineață, când se deschide centrul. Atunci încep orele de ucraineană. Apoi au masă, ateliere creative sau de limba română”, a mărturisit Viktoriia Smirnova, mama ucraineană a unui băiețel de opt ani care merge la un Happy Bubble din București – un centru deschis de WVR pentru refugiați.
„Ultimul an a fost una dintre cele mai importante lecții pe care le-am primit ca organizație despre ce înseamnă demnitatea umană și despre cum speranța se poate regăsi în cele mai mici detalii. Dincolo de nevoile imediate ca hrana sau un acoperiș deasupra capului, ne-am dat seama că acești copii și familiile lor au nevoie să recupereze o fărâmă din cum arăta o zi obișnuită din viața lor înainte de război. Copiii au nevoie să se joace, să-și facă prieteni și să continue să învețe. Mamele au nevoie să fie și ele active, să muncească, să socializeze cu femei care trec prin aceeași durere și să învețe limba română pentru a interacționa cu cine au nevoie: de la autoritățile statului la doamna de la care vor să cumpere o pâine. Noi vom sprijini toate inițiativele de integrare pe termen mediu și lung pentru toți acești peste 100.000 de oameni pentru care România a devenit a doua casă”, a declarat Mihaela Nabăr, director-executiv World Vision România.
Doar 36% din părinții ucraineni spun despre copiii lor că au continuat procesul educațional în școlile din România. Restul copiilor fac școală fie online cu profesori ucraineni, fie învață acasă alături de părinți. 4,1% dintre copii nu fac deloc școală, conform mărturiilor părinților.
Aproape 4.000 de elevi ucraineni, audienți
Ministrul Educației, Ligia Deca, spune că sunt peste 3.700 de copii ucraineni cu statut de audienți în unitățile de învățământ preuniversitar: „În acest moment, conform raportărilor din partea inspectoratelor, sunt repartizați cu statut de audienți în unități de învățământ preuniversitar 3.781 de minori: 1.328 la nivel preșcolar și aproape 2.500 de elevi. Alți aproape 1.000 de elevi sunt deja înscriși cu statut statut uzual de elev, deci nu ca audiați”. Oficialul român a adăugat că se poartă discuții cu autoritățile din Ucraina pentru recunoașterea reciprocă a studiilor din învățământul preuniversitar.
Deca a mai spus că pentru copiii ucraineni există huburi educaționale unde aceștia pot urma activități extrașcolare și în același timp să fie supravegheați, îndrumați de cadre didactice care vorbesc limba lor pentru a urma cursurile pe curricula ucraineană online. „De asemenea, inspectoratele județene oferă posibilitatea învățării limbii române ca limbă nematernă pentru copiii ucraineni, pe baza cererii, atunci când există aceste solicitări”, a precizat Ministrul Educației.
Mai mult, a spus Deca, în învățământul superior există în continuare solicitări de înmatriculare. Tinerii ucraineni înscriși au același statut cu cei români, primesc burse și, în măsura posibilităților, și cazare în cămine. „Facem toate eforturile ca și ei să-și poată continua studiile, pentru că, așa cum spuneam, dreptul la educație, pe lângă faptul că este un drept fundamental al copilului, drept garantat la nivel mondial, este și modul în care asigurăm viitorul. Este modul în care asigurăm normalitatea, atât cât poate fi ea în contextul dat”, a subliniat ministrul.
La rândul ei, Organizația Salvați Copiii România a publicat un studiu potrivit căruia copiii din Ucraina au stat în buncăre, peste 900 de ore, în medie. Până la 10 februarie 2023, sirenele aeriene din Ucraina au sunat timp de 22.995 de ore însumate.
O mamă a doi copii din Ucraina, cazată într-un centru al organizației, spune că până să ajungă în România a trăit sub zgomotul sirenelor și sub presiunea rachetelor: „Pe copii îi duceam la școală și nu știam când o să îi iau înapoi de acolo. Nu reușeam să iau copiii de la școală decât după ce încetau sirenele și erau ascunși la subsol. O sirenă putea dura și în jur de 4-5 ore. Nu știam niciodată la ce să mă aștept, mereu era o nesiguranță. Când mergeam la cumpărături trebuia să mă îmbrac urât și camuflat, nu puteam să mă îmbrac cum simțeam pentru a nu ieși în evidență și a nu fi interogată. Când am ajuns aici în Iași am descoperit o altă lume, fără sirene și bombardamente”.
Europenii percep războiul ca fiind asupra întregului continent
Raportul „United West, divided from the rest: Global public opinion one year into Russia’s war on Ukraine” al Consiliului European pentru Relații Externe, (ECFR), care are la bază un sondaj de opinie efectuat în nouă state membre, printre care și România, plus SUA, Marea Britanie, China, Rusia, India și Turcia, arată că alianța occidentală rămâne unită în susținerea Ucrainei, la un an de la izbucnirea războiului. În Europa, războiul este perceput ca fiind unul asupra întregului continent și nu doar asupra unei țări. Asta a făcut să existe o puternică susținere publică a sancțiunilor UE impuse Rusiei. Majoritatea repondenților sunt de acord cu interzicerea completă a energiei din Rusia. Opinia majoritară în Vest este aceea că Ucraina trebuie să-și recâștige întregul teritoriu ocupat, chiar dacă asta înseamnă un război de lungă durată. Peste jumătate dintre respondenții din SUA (55%), Marea Britanie (64%) și cele nouă țări europene (54%) consideră că Rusia este un „adversar”.
Românii sunt cei care au opinia cel mai puțin nefavorabilă la adresa Rusiei din toate țările europene incluse în sondaj, doar 32% dintre aceștia considerând că Moscova este un „adversar”.
Doar 14% în SUA, 15% în UE-9 și 8% în Marea Britanie văd Rusia fie ca pe un „aliat” care împărtășește interesele lor, fie ca pe un „partener necesar” cu care trebuie să coopereze din punct de vedere strategic. Dar în ceea ce îi privește pe români, această proporție ajunge la 20%, restul de 37% dintre respondenții din România pur și simplu nu au o opinie în această privință.
Orientalii, mai favorabili Rusiei
Țările neoccidentale ar prefera însă o încheiere rapidă a războiului, chiar dacă asta ar însemna pentru Ucraina să piardă din teritorii. Două treimi din participanții la sondaj consideră Rusia o putere mondială – turcii și chinezii considerând că Moscova este pentru ei un „aliat” și un ”„partener” important pentru țările lor.
China, India, Turcia și Rusia consideră că, prin susținerea Ucrainei, Vestul apără dominația occidentală. Chinezii sunt de părere că în țara lor democrația este una reală, net superioară modelelor politice din SUA şi Europa. La fel și 57% dintre indieni și 36% dintre turci evaluează sistemele lor de guvernare ca fiind superioare celor occidentale.
Autorii raportului și experții de politică externă, Timothy Garton Ash, Ivan Krastev și Mark Leonard, avertizează în legătură cu obstacolele cu care se va confrunta Occidentul în interacțiunea sa cu puterile emergente, printre care se numără Brazilia, India și Turcia.
Se încarcă comentariile...
