Video Umilirea elevilor din Fanfara Jegălia, studiu de caz. Cum camuflează pedepsele profesorii obsedați de control VIDEO

Incidentul revoltător care a avut loc în Slatina, unde mai mulți elevi dintr-un ansamblu folcloric au fost obligați să stea în genunchi pe asfaltul încins, pentru a-și cere iertare de la profesorii însoțitori a fost descris de unii drept o glumă, în timp de psihologii spun că acolo a fost un exces de putere din partea profesorului care a vrut să arate că deține controlul. Imaginile au provocat un val de indignare pe rețelele de socializare și au generat o anchetă atât din partea Poliției, cât și a Protecției Copilului. 

Elevi umiliți de profesorul Fanfarei Răsăritului Jigălia -Foto Captură video

Imaginile șocante, care au devenit virale pe internet, arată copiii din Fanfara Răsăritul Jegălia din Călărași într-o poziție umilitoare, pe care unii părinți și profesori au descris-o ca fiind o „glumă nevinovată".

Copiii, dintre care cei mai mici sunt în clasa a doua, au fost forțați să stea în genunchi pe asfaltul fierbinte și să ceară iertare profesorilor care îi însoțeau.

„Domnilor vă rugăm să ne iertați”, se aud copii în cor.

„Dacă se mai întâmplă vreodată, vă ţin ore în şir! Stați acolo”, le spune profesorul.

Incidentul a avut loc în timpul unei excursii înaintea unui festival de muzică populară din Slatina, unde copiii au fost pedepsiți pentru gălăgie și stricăciuni făcute la locul de cazare în seara precedentă.

Potrivit declarațiilor autorităților locale, inclusiv viceprimarul din Jegălia și un profesor implicat, nicio pedeapsă nu a fost aplicată în mod formal și niciun copil nu a fost afectat fizic. Cu toate acestea, părinții care au fost martori la incident au exprimat diverse opinii, unii considerând că a fost o mustrare necesară, iar alții condamnând ferm umilirea copiilor.

Protecția Copilului s-a autosesizat și a inițiat o anchetă pentru a clarifica circumstanțele precise ale incidentului și pentru a evalua impactul psihologic asupra copiilor implicați. Poliția a demarat și ea o investigație pentru a determina dacă a fost sau nu comisă vreo infracțiune.

Reamintim că scoaterea elevilor din clasă, trimiterea lor la colț, insultele și jignirile sunt interzise prin lege în mediul școlar. Profesorii și personalul școlii pot fi amendați cu sume între 1.000 și 2.500 de lei pentru tratamente degradante. 

Tratamentele degradante aplicate copiilor sunt interzise prin Legea 257/2013, care modifică și completează Legea 272/2004 privind protecția drepturilor copilului.

Nu exista spațiu și toleranță pentru greșeală

Mirela Husaru, consultant în dezvoltare emoțională, atrage atenția că „pedeapsa corporală sau umilirea nu ar trebui să fie niciodată folosite ca metode de disciplinare în școli, fie că este vorba de elevi sau de cadre didactice”.

În schimb, educația ar trebui să se bazeze pe „respect reciproc, înțelegere și comunicare deschisă”.

Cât despre acțiunile profesorilor din Călărași: „acestea sunt inacceptabile și ar trebui să fie investigate cu seriozitate de către autoritățile școlare competente. Elevii nu ar trebui să fie supuși unor umilințe fizice sau emoționale, ci ar trebui să fie încurajați și sprijiniți să-și dezvolte abilitățile și talentele într-un mediu sigur și pozitiv. Este important să se ia măsuri pentru asigurarea unui astfel de mediu în școlile din întreaga țară, iar profesorii care recurg la asemenea practici abuzive ar trebui să fie sancționați conform legii. Elevii merită respect și protecție, iar educația ar trebui să fie o experiență constructivă și benefică pentru toți cei implicați. Frica și umilirea nu au ce căuta în relația profesor elev. Profesorul trebuie sa fie un lider care ghidează și model prin propriul comportament. Care este mesajul pe care l-au primit acești elevi? Că nu exista spațiu și toleranță pentru greșeală, că a greși este ceva umilitor și plin de frică.”, a transmis Mirela Husaru pentru „Adevărul”.

La rândul ei, psihologul Keren Rosner consideră că vorbim de „o pedeapsă umilitoare decât o pedeapsă corectoare”, care poate lăsa urme adânci pe termen lung.

„A fost un exces de putere din partea profesorului, de autoritate. A vrut să arate că deține controlul și și-a exprimat doar propria furie. Ei au fost pedepsiți fizic și este cunoscut faptul că în zilele noastre pedeapsa fizică este blamată pentru că se consideră că pedepsele non-fizice sunt cele eficiente, cele în care copilul învață despre consecințele faptelor și devine mai responsabil. Dar pedepsele fizice nu fac decât să genereze probleme emoționale, să se simtă nevaloroși, inferiori, simt că nu au putere, că sunt lipsiți de apărare.”, subliniază psihologul.

Efecte pe termen lung

Agresiunea nu este o soluție pentru rezolvarea problemelor, mai spune psihologul.

„Poate că unii au trăit o nedreptate pentru că poate nu toți au făcut niște lucruri reprobabile. Și atunci ei au fost pedepsiți în grup, nu a contat, nu s-a făcut diferențierea. Astfel de pedepse nu fac decât ca pe viitor să dezvolte teamă față de autoritate, o stimă de sine poate afectată de imaginea pe care a avut o proprii ochi, poziția și situația și frica să nu se repete. Iar de multe ori astfel de situații pot să genereze resentimente față de agresor, relațiile sunt deteriorate din cauza acestor resentimente și ele se pot extinde, la orice autoritate copilul să simtă oarecare reticență, să nu aibă încredere, să plece și are prioritate să aibă un sentiment de disconfort și de dispreț, față de persoană, de frică că poate să-i se întâmple o situație similară.”, punctează Keren Rosner.

Chiar dacă intenția adulților care îi însoțeau pe copii a fost de conștientizare, pedeapsa a fost una greșită, un abuz, pe care mulți dintre noi nici nu îl recunosc.

„Nu așa se face. În primul rând, se discută despre ceea ce s-a întâmplat. Pot să fii pedepsiți non fizic. Să înțeleagă care sunt efectele faptelor lor, să fie învățați pe viitor cum să se comporte și, încă o dată, să fie implicați doar cei care au avut un comportament rebel. Cred că a fost un tratament mult prea sever și care a creat un disconfort fizic și emoțional. Și asta nu face decât să dezvolte rezistență și rebeliune pentru că ei au suportat situația, dar au rămas cu niște sentimente de respingere față de persoana care i-a pus în această situație, față de toată experiența.”, a mai spus psihologul pentru „Adevărul”.

Toată experiența excursiei, concursului, unde copiii au câștigat un premiu și poate că s-au distrat, este umbrită de acest incident.

Cum să fie o glumă?

„Au deranjat ceilalți participanți la concurs, ceva distrugeri pe acolo, gălăgie. Totul a fost tratat ca o glumă, mai ales că toţi copiii râdeau”, a spus viceprimarul din Jegălia despre incident, potrivit Observator.

„Niciunul dintre copii nu părea afectat. Nu e o metodă ok. Dar asta e. Nu a fost la nervi, nu au fost loviţi copiii. De faţă erau şi părinţii. Nu a fost o pedeapsă”, a comentat un alt profesor.

În timp ce mama unui elev a comentat: „A fost ca o mică pedeapsă. Să îi tragă de urechi pentru că nu s-au înţeles cu ei. Au făcut mare tărăboi, gălăgie infernală, plimbat din cameră în cameră. Fetele mai mari au adus băieţi mai mari. Au stricat o clanţă, o uşă”

Numeroși adulți și-au exprimat revolta online față de acest comportament abuziv, descris  ca fiind „o glumă nevinovată”.

„Cum să fie o glumă să pui un copil să fie într-o poziție umilitoare și într-o poziție în care suferă fizic? Asta nu este glumă. Nu este nimic amuzant. Copiii nu au văzut nimic amuzant, doar dacă au forțat foarte mult să deformeze experiența ca să poată să fie ceva amuzant.”, accentuează pshilogul Keren Rosner.

Mai mult, umilința nu face decât să trezească furie și revoltă.

„Foarte mulți pleacă cu resentimente, cu sentimentul că au fost nedreptățiți, cei care nu au fost implicați, au trăit o umilință. O umilință nu face decât să trezească furie. Faptul că le-au pus într-o situație generatoare de emoții negative, n-au făcut decât pe viitor să se întâmple ceva la fel sau mai rău și să plece cu amintirea acestei experiențe care pe termen mai lung, îi lasă cu anxietate, frică. Pedeapsa poate să fie luată ca atare și comportamentul poate să se repete. Faptul că au fost puși într-o situație neplăcută nu garantează că ei vor conștientiza și își vor îndrepta comportamentul, în niciun caz.”,a  explicat expertul.

Și Mirela Husaru consideră că minimalizarea situației reflectă un comportament îngrijorător în rândul adulților implicați.

„Ar trebui să fim conștienți de faptul că umilirea în așa fel provoacă un sentiment de inferioritate și afectează negativ încrederea în sine. În loc să-i motiveze să își depășească limitele, umilirea îi descurajează și îi poate determina să renunțe la obiectivele lor academice și personale. Astfel, ca educatori și adulți responsabili, ar trebui să avem grijă să nu marginalizăm sau să umilim elevii în niciun fel, ci să le oferim înțelegere, sprijin și încurajare pentru a-i ajuta să crească și să se dezvolte într-un mediu sănătos și stimulant. Să îi lăsăm să greșească și să fim alături de ei. Aș vrea sa închei cu un exercițiu de imaginație adresat profesorilor și părinților: imaginați va că la locul dumneavoastră de muncă faceți o greșeală. Și sunteți scoși de superiorul dvs în fața tuturor colegilor, în genunchi în timp ce se țipă și se amenința .Cum v-ați simți?”, ne întreabă consultantul în dezvoltare emoțională.

DGASPC Călăraşi- Conduita profesorului instructor este inacceptabilă

DGASPC Călărași a intervenit în urma apariției unor înregistrări online care arată copii din Fanfara Răsăritul Jegălia în genunchi și forțați să ceară iertare. În data de 16 iulie 2024, reprezentanții DGASPC s-au deplasat în comuna Jegălia pentru evaluarea situației. La Primăria Jegălia au avut loc discuții cu reprezentanții locali, care au dezaprobat conduita profesorului instructor față de minori. La primărie, s-au prezentat și șase părinți ai copiilor din Fanfara Răsăritului.

„S-a remarcat o atitudine relaxată a părinților, fǎrǎ caracter dramatizant, relatând că imaginile apǎrute recent în mediul online datează de fapt de aproximativ douǎ sǎptǎmâni, când copiii au participat la un concurs organizat la Slatina în perioada 3-7 iulie 2024, unde au primit un premiu special. Pǎrintii prezenti la sediul Primăriei Jegǎlia au refuzat acordarea de servicii de evaluare şi consiliere psihologică pentru copii, oferite de D.G.A.S.P.C. Călărasi şi au declarat că nu consideră cǎ minorii sunt afectati de cele întâmplate, luând totul ca pe o glumǎ. Totodată, am asigurat consilierea părinților privind interventia în scopul protejǎrii copiilor şi drepturilor lor, prevenirii oricăror forme de violenţă, abuz, exploatare.”, transmite DGASPC Călărași, prin intermediul unui comunicat de presă.

Reprezentanții Protecției Copilului au recomandat Primăriei Jegălia să analizeze adecvarea menținerii serviciilor prestate de profesorul instructor.

„DGASPC Cǎlăraşi consideră conduita profesorului instructor fatǎ de copiii din Fanfara Răsăritului ca fiind inacceptabilǎ si va înainta sesizare către organele de cercetare penalǎ pentru efectuarea verificărilor de specialitate.”, se precizează în comunicatul de presă.

Între timp, Fanfara Răsăritului Jegălia primește mesaje de susținere pe rețeaua de socializare Facebook. Recent au postat un citat atribuit lui Ryunosuke Satoro, un scriitor japonez: „Individual, suntem o singură picătură. Împreună, suntem un ocean.”, alături de poze cu elevii care fac parte din ansamblul folcloric.

Pedepsele fizice, obiceiuri adânc îndrădăcinate 

La doar câteva zile de la incidentul de la Slatina, un alt caz revoltător a apărut în atenția publică. 

Realitatea fotbalului românesc a fost recent zguduită de un incident de violență. GOLAZO.ro a publicat imagini cu antrenorul Gabi Stan, de la clubul Kinder Brașov, înjurând și lovind un copil de 10 ani la un turneu U10 desfășurat la Prejmer. Incidentul a avut loc sub ochii părinților, unul dintre aceștia filmând și trimițând imaginile către redacție. 

Aurelia Gîrbacea, directoarea DGASPC Brașov, a declarat că echipa de urgență a fost trimisă pe teren pentru evaluare. Familia copilului este momentan plecată din țară, dar la întoarcere vor fi vizitați pentru a discuta și cu copilul. 

„Imediat am luat decizia de a trimite pe teren echipa de urgență pe care o avem în cadrul direcției. S-a identificat familia copilului, părinții și băiețelul sunt plecați din țară, în vacanță. După ce se vor întoarce, le vom face o vizită la domiciliu, unde vom discuta inclusiv cu copilul. Vom urma toate procedurile necesare, iar, în funcție de rezultatele analizei, așa cum v-am explicat deja, vom lua măsurile ce trebuie luate”, a declarat Aurelia Gîrbacea, cea care conduce DGASPC Brașov. 

Președintele clubului, Marius Filip, a confirmat că au încheiat colaborarea cu Gabi Stan, descriind incidentul ca fiind regretabil. Filip a menționat că nu au existat probleme anterioare cu antrenorul și că au colaborat cu el de doar patru luni, potrivit surei citate. 

Antrenorul a minimalizat incidentul, susținând că doar l-a „bruscat” pe copil și că acesta era „mai dificil”. Stan a recunoscut că a greșit, dar a acuzat conducerea clubului de intenții ascunse și manipulare. El a mai spus că nu a fost emisă o hotărâre formală privind contractul său.