Scuza folosită de bărbați din toate țările ca să fugă de treburile casnice. Psiholog: „Femeia încă plătește tributul pentru a fi independentă și de succes”

1 live

Publicat: 12.05.2024 23:00

Un studiu internațional a scos la iveală scuza generală a bărbaților ca să fugă de treburile casnice. România, Italia și Grecia sunt țările europene în care tot ceea ce ține de casă și de copii este o „treabă strict a femeilor“. Impresionant este că până și femeile de carieră, care aduc acasă mai mulți bani decât soții lor, ajung să gătească și să spele vase la sfârșitul zilei. De ce aşa? „De dragul liniştii în familie“, răspund femeile. „Pentru că nu știu ce să fac“, răspund bărbații.

Treburile casnice, o treabă sctrict a femeilor - Foto Arhivă

„Cu greu se va schimba balanţa instituită de secole în cel mai puternic bastion al inegalității: viața de familie și treburile casnice“, relatează jurnaliștii greci de la publicația „Kathimerini“. Reacția vine după ce un studiu din martie 2024, realizat de Institutul de Studii Demografice din Barcelona, pe 74.630 de persoane din 15 țări europene, arată că femeile petrec mult mai mult timp decât bărbații în treburile casnice.

În Italia, Grecia și România, sarcinile casnice și de îngrijire a copiilor sunt considerate exclusiv responsabilitatea femeilor. Chiar și femeile care au o carieră de succes și câștigă mai mult decât soții lor se ocupă de gătit și curățenie. Acest lucru se datorează dorinței de armonie în familie și, în cazul bărbaților, lipsei de cunoștințe în gestionarea gospodăriei. Concret, o mamă din Grecia petrece în medie 4,7 ore pe zi gătind, făcând curăţenie, spălând, plimbând câinele, dar și pentru a aranja programul membrilor familiei ca şi cum ar fi o secretară permanentă a casei. În schimb, un tată va petrece în medie doar 1/5 din timpul alocat de mamă, adică aproape o oră (mai exact 59 de minute) pe zi pentru treburile casnice. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în Italia și România.

O treabă strict a femeilor

De altfel, un studiu al centrului Filia arată că 96% dintre românce pregătesc mâncarea, spală vasele sau hainele. Tot ele fac curat (95%), calcă hainele (94%), se ocupă de cumpărături pentru gospodărie (85%) sau plătesc facturi (84%).

„Datele arată că la nivelul întregii populații există încă o distribuire tradițională a rolurilor de gen, distribuire care le împovărează suplimentar pe femei și insuficient pe bărbați“, spune ONG-ul.

Asta „ține în primul rând de contextul cultural de educație, de împărțirea responsabilităților în gospodărie, este o reminiscență a distribuirii treburilor în mod tradițional, atunci când femeia nu avea o activitate profesională și atunci activitatea ei și misiunea ei cea mai importantă erau creșterea copiilor și treburile casei. Și s-au perpetuat, pentru că lucrurile s-au întâmplat gradual. Femeile au început să aibă activități profesionale începând cu meserii mai lejere, cu perioada de timp mai redusă până când acum poate lucrează mult mai mult și ca ore, și ca volum de muncă, și ne întrebăm de ce nu se schimbă lucrurile astea, pentru că au intrat în obișnuință, e un puzzle comportamental, cultural“ a explicat psihologul Keren Rosner, pentru „Adevărul“.

Cum le afectează asta viața femeilor?

Pentru că toate treburile casei rămân în seama femeilor, se creează repercusiuni din punct de vedere psihologic, iar în timp pot eroda relațiile.

„O distribuire inegală a treburilor casnice poate avea repercusiuni emoționale asupra membrilor familiei, în special asupra femeilor. Acestea pot simți frustrare, supărare, disconfort sau resentimente dacă se simt suprasolicitate și nu primesc suficient sprijin din partea partenerului sau a celorlalți membri ai familiei. Femeile se vor simți neapreciate, obosite și copleșite de muncile casnice, ceea ce le poate determina să se simtă nemulțumite de relația lor de cuplu sau de familie, în general. Această distribuire inegală a treburilor casnice poate conduce la un sentiment de nedreptate și poate deteriora comunicarea și relațiile“, ne lămurește consilierul în dezvoltare emoțională Mirela Husaru.

Citește și: Experimentul „Macarena“. Cum a reușit o cântăreață de trap de 24 de ani să genereze o dispută aprinsă în societate

La rândul ei, Keren Rosner consideră că acest lucru se reflectă în starea psihică a femeii, în randamentul ei și în calitatea vieții ei personale. „Acel timp trebuie redus de undeva. Și, de obicei, îl reduci de la activitățile plăcute, de la momentele de relaxare, de la momentele de îngrijire sau ceva ce o privește în mod direct și îl oferă familiei. Deci e tot o formă de sacrificiu. Femeia încă plătește tributul pentru a fi independentă și de succes. E vorba de timp, e vorba de disponibilitate. Sigur că dacă te implici în activități care înseamnă efort fizic, vei fi mult mai obosită, mai indispusă, pentru că va fi o limitare a timpului pe care îl petreci în familie cu partenerul și cu copiii. Chiar aceste femei oferă un model copiilor lor și duc această idee mai departe, și atunci pretențiile sunt la fel. Dar eu totuși am observat că sunt cupluri și familii care au început să-și distribuie diferit responsabilitățile, însă trebuie să fie și partenerul disponibil pentru această schimbare“, a spus psihologul.

Regulile se stabilesc de la începutul relației

Pentru a evita perpetuarea stereotipurilor și acestor roluri de gen tradiționale, Keren Rosner ne sfătuiește să stabilim regulile încă de la începutul relației.

„Este foarte dificil ca relația să fie stabilită la început pe niște criterii și la un moment dat să se schimbă aceste reguli. Pentru că vor apărea suspiciuni și vor apărea rezistențe. Dacă de la început se pun aceste pretenții, limite, sau distribuirea responsabilității și implicării în viața de acasă, atunci ele așa vor rămâne. De asta este bine ca la începutul relației femeile să nu încerce să facă eforturi pentru a fi plăcute și a oferi foarte mult, pentru că este un risc ca această ofertă să rămâne valabilă pentru tot restul vieții, dacă nu vor negocia la un moment dat. Așa că e mai bună negocierea la început, să se stabilească ce îi place să facă partenerului, ce este dispus să facă, însă într-un mod aproximativ echitabil“, adaugă psihologul.

Și copiii ar trebui implicați în activitățile zilnice.

„Copiii care cresc într-un mediu în care ambii părinți contribuie la treburile casnice în mod egal au mai multe șanse să învețe modele sănătoase de relație bazate pe respect reciproc și colaborare, învață abilități de responsabilitate și autonomie. Trebuie să învățăm să ne susținem reciproc în cuplu și să împărțim greul și responsabilitățile“, a mai spus consilierul în dezvoltare emoțională.

Citește și: Generațiile tinere preferă rolurile tradiționale de gen. Cum explică psihologii paradoxul

„O altă greșeală este protejarea copiilor și neimplicarea lor în nicio responsabilitate. Ei vor învăța doar să primească, să ceară, fără să facă aceste lucruri, nu vor ști să le facă și le vor părea foarte dificile și uneori nedemne“, concluzionează Keren Rosner.