Turcia - coplesita de efectele refuzului prezentei americane pe teritoriul sau

* Criza politica, buget de austeritate, remaniere guvernamentala * Un nou vot al Parlamentului de la Ankara - tardiv pentru planurile americane de razboi

Votul de duminica al parlamentului turc, care a refuzat prezenta militarilor americani pe teritoriul tarii, a atras o multime de complicatii, atat pentru liderii politici si militari de la Ankara, cat si pentru mediile economice. Bursele turcesti au reactionat prompt, inregistrand o scadere considerabila; moneda nationala s-a devalorizat cu 3,3 la suta intr-o singura zi. Respingerea cererii americane presupune, implicit, renuntarea la ajutoarele financiare de 6 miliarde dolari, precum si la perspectiva imprumuturilor cu dobanzi avantajoase in valoare de alte miliarde. Aflata intr-o profunda criza economica, Turcia nu se mai poate baza, pentru evitarea colapsului, decat pe imprumutul de 16 miliarde de dolari aprobat anul trecut de FMI. Acesta este conditionat, insa, de masuri impopulare cum ar fi reducerea cheltuielilor publice si marirea impozitelor. In plus, oficialii turci se tem ca pierderea sprijinului american le-ar crea dificultati serioase in discutiile cu FMI. Guvernul premierului Abdullah GUl, care era sigur de adoptarea motiunii (islamistii au o majoritate confortabila in parlament) este, acum, intr-o situatie extrem de dificila; pe de o parte, cabinetul islamist este pe cale de a pierde sprijinul unei parti a propriului partid, mai putin pragmatica si mai dedicata cauzei musulmane. In afara celor aproape o suta de "rebeli" care nu au votat motiunea, si alti deputati din Partidul Justitiei si Dezvoltarii au dubii serioase ca acordul cu Washingtonul este benefic pentru Turcia. Ei sunt nemultumiti de valoarea compensatiilor americane, pe care le considera insuficiente pentru a acoperi pierderile suferite de Turcia in cazul unui razboi cu Irakul (in primul razboi din Golf, pierderile turcesti au fost estimate la aproximativ 40 de miliarde dolari). Pe de alta parte, guvernul risca un conflict cu atotputernicii lideri militari, aliati de neabatut ai Statelor Unite si direct interesati sa participe la razboiul din Irak. (Iar istoria a aratat, in repetate randuri, ca un astfel de conflict se termina inevitabil cu scoaterea formatiunii islamiste in afara legii pe motiv de incalcare a Constitutiei laice, cu dizolvarea parlamentului si convocarea de alegeri anticipate.) In plus, si marii oameni de afaceri fac presiuni amarnice in favoarea americanilor. La toate acestea se adauga intensele presiuni americane pentru supunerea unei a doua motiuni pe aceeasi tema, care sa fie aprobata... O cale onorabila de iesire din aceasta dilema nu se intrevede inainte de cateva saptamani - ceea ce ar putea fi prea tarziu pentru planurile americane de razboi. Duminica viitoare, in Turcia au loc alegeri legislative partiale de mica anvergura pentru componenta parlamentului; ele sunt importante, insa, pentru ca vor permite intrarea in parlament a "eminentei cenusii" a AKP, Recep Tayyip Erdogan, caruia ii era interzisa, pana acum, detinerea de functii publice, deoarece a fost condamnat in trecut pentru incalcarea Constitutiei laice. Dupa victoria de anul trecut a islamistilor, deputatii au votat un amendament al Constitutiei care sa-i permita lui Erdogan sa devina deputat. Imediat dupa aceea, Erdogan, care este liderul de facto al partidului, poate fi desemnat prim ministru. El va opera, probabil, o remaniere guvernamentala si, punandu-si in joc intreaga autoritate pe care o exercita asupra partidului, va putea inainta in Parlament o a doua rezolutie (usor cosmetizata, pentru a pastra aparentele democratiei) care va fi, de data aceasta aprobata. Acest scenariu, foarte avantajos pentru liderii de la Ankara, si, in general, pentru pacea sociala din Turcia, este mult prea lent pentru strategii americani, care au asteptat deja cateva saptamani pentru a incheia acordul cu guvernul GUl. Administratia SUA, care a desfasurat deja peste 200.000 de militari in zona Golfului, nu-si mai poate permite o amanare cu cateva saptamani a razboiului din Irak. Chiar daca, prin absurd, parlamentul de la Ankara ar aproba astazi accesul militarilor americani pe teritoriul Turciei, deplasarea militarilor si descarcarea echipamentelor militare necesare unei interventii terestre ar dura cam doua saptamani.