Tradiții scumpe la înmormântare. „De ce să dau 400 de lei femeii care tămâie mormântul răposatului?” Ce spune un teolog
0Nu trebuie să pui anumite obiecte în buzunarul sau în sicriul celui adormit ori să împarți prosoape pentru tot soborul de preoți. Un teolog explică ce are și ce nu are de-a face cu adevărata rânduială a Bisericii.
„De ce trebuie să dau 400 de lei la femeia care trebuie să tămâie mormântul celui adormit?”. Răspunsul e simplu: nu trebuie.
Lămuririle au fost date de Cornelius Stoica, absolvent al Facultății de Teologie și absolvent al programului de Masterat Comunicare și Comuniune Eclezială în Spațiul Eclesial Ortodox, care a stârnit, pe Facebook, un val de controverse cu o postare în care spune că omul ține mai mult la o tradiție, decât la învățătura Bisericii Ortodoxe.
„Femeia care tămâie mormântul celui adormit nu face parte din rânduiala bisericii. Această practică este doar un obicei, ba chiar aș zice că această practică este o mică sursă de venit la pensie. Da, da. Nu vreți să știți cu ce scandal se lasă când își "fură" mortul între ele. Ba chiar ai zice că este o întreagă rețea. Clopotarul îți spune de o anumită femeie, groparul îți spune de altă femeie, administratorul cimitirului îți spune de altă femeie. Există o întreagă serie de "nu trebuie" când vine vorba de o înmormântare”, a scris, pe Facebook, Cornelius Stoica.
„Dacă nu ai prosoape, nu se întâmplă nimic”
Postarea a devenit virală, mai ales că teologul a explicat pe Facebook ce înseamnă „rânduiala adevărată”, ce cere și, mai ales, ce nu cere tipicul bisericesc.
Las aici rețeta. Nu trebuie:
- Să pui anumite obiecte în buzunarul celui adormit
- Să pui bani în sicriul celui adormit
- Să pregătești un anumit număr de pachete
- Să împarți prosoape pentru tot soborul de preoți și coriști. Și dacă nu ai prosoape, nu se întâmplă nimic.
- Să inviți un anumit număr de persoane la pomană
- Să plătești femeia care tămâie mormântul
- Să plătești femeia care cară apă
- Să arunci bani pe drum
- Să dai animale peste mormânt
- Să aprinzi N lumânări, N ațe etc
- Să pui pâine și alte alimente la fereastră.
„Nu trebuie să faceți împrumuturi la bănci sau CAR-uri ca să îmbuibați tot satul”
Teologul precizează că nu există obiceiuri ortodoxe, ci există canoanele Bisericii Ortodoxe, rânduiala și învățăturile Sfinților Părinți.
„Atunci când moare un om este o rețetă simplă și practică de "Trebuie": Să te rogi cât mai des pentru sufletul celui adormit; să respecți sorocul pomenilor (parastaselor); să îi hrănești pe cei flămânzi cât mai des și după posibilități, să îi îmbraci pe cei goi cât mai des și după posibilități. Toate se fac după posibilități! Nu trebuie să faceți împrumuturi la bănci sau CAR-uri ca să îmbuibați tot satul care oricum vă bârfește pe la spate. "Orezul nu era fiert. Ciorba era prea sărată. Pachetul era mic". Flămândul va săruta mâna care îl hrănește. Asta este o adevărată pomană”, a mai explicat Cornelius Stoica.
„Merg până în punctul de a blestema mortul și familia mortului dacă nu își văd banii”
Teologul a revenit, ulterior, cu o actualizare pentru cei care i-au reproșat că strică „obiceiurile” ortodoxe, tradițiile strămoșești și le-a adus 10 argumente în favoarea afirmațiilor sale care au încins spiritele:
1. Obiceiurile și tradițiile nu COSTĂ!
2. Mai întâi se respectă rânduiala Bisericii Ortodoxe
3. Nu scrie în vreun tipic bisericesc despre femeia care merge la mormânt ca să tămâie. Când spun tipic bisericesc, mă refer la un tipic aprobat de Sfântul Sinod sau de un ierarh
4. Dacă această femeie care merge la mormânt pentru a tămâia exista în tipicul bisericii, ea ar fi fost asigurată de către parohia de care aparține familia celui adormit și cu siguranță ar fi existat o delegare a acesteia, aprobată de vreun for bisericesc. În mod normal până și cântărețul de la strană (dascălul cum este numit în popor) ar trebui să aibă hirotesie întru citeț.
5. De ce întotdeauna este o femeie și nu poate fi și un bărbat văduv? Iar asta cu văduvia este cu dus și întors. Multe sunt văduve, Dumnezeu știe câte trăiesc și în curăție. Dacă tot vorbim de obiceiuri parcă așa era nu? O femeie văduvă, curată. Personal cunosc patru femei care practică acest obicei și care au taxe bine pregătite, dar ele nici măcar nu trec pragul bisericii, nu postesc, nu se spovedesc, nu se împărtășesc, dar ele merg pentru a tămâia pe cei adormiți. O astfel de femeie nu ar trebui să respecte în primul rând rânduiala unui creștin ortodox practicant?
6. Fac referire la cazurile extreme în care aceste femei merg până în punctul de a blestema mortul și familia mortului dacă nu își văd banii. Creștinește este să te rogi pentru fiecare suflet creștin, nu să pui banul înainte.
7. Dacă cineva vrea să facă asta din propria inițiativă, GRATIS, nu are nimeni ceva împotrivă. Mergi ca să dai cu tămâie dar nu jecmăni familia îndurerată. Să facă acest lucru fără vreo pretenție financiară. Dacă familia vrea să o ajute cu ceva, asta este altceva.
8. Mulți cred că acest obicei este o practică a Bisericii Ortodoxe și duc acest gând la extrem „popii storc familiile de bani”, deși preotul nu are nici o vină. Din cauza acestor gânduri, oamenii refuză să mai treacă pragul bisericii pentru că cunosc ADEVĂRATA rânduială.
9. Toți preoții învață și respectă aceeași teologie. Nu unul învață o rânduială iar celălalt o altă rânduială. Mergeți la duhovnic și întrebați despre acest subiect. Dacă vă spune că există în rânduiala bisericii, atunci rugați-l frumos să vă arate scris în tipicul bisericesc, unul aprobat de un ierarh.
10. Din păcate omul ține mai mult la o tradiție decât la învățătura Bisericii Ortodoxe așa cum au lăsat-o Sfinții Părinți și marii duhovnici ai Ortodoxiei.
Cultul morţilor
Cultul morţilor se păstrează în multe zone din ţară cu sfinţenie, mai ales la sate, acesta fiind transmis din generaţie în generaţie. În trecut, după ce pleca preotul de la capătul muribundului, era chemat un copil să citească Visul Maicii Domnului, iar cei din casă se rugau la Dumnezeu să-i uşureze chinurile.
Amintim că, într-un articol precedent al ziarului „Adevărul”, un cunoscut etnograf arăta că dintre toate obiceiurile din Maramureş, cele de la înmormântări s-au păstrat cel mai bine, chiar şi după Revoluţie. Odată cu intrarea în UE, multe s-au pierdut.
Se încarcă comentariile...
