Topul spitalelor din România unde pacienţilor li s-a cerut cel mai des mită. Spitalul Universitar din Capitală, pe primul loc
0Cele mai multe cazuri de mită au fost înregistrate, în prima jumătate din 2019, în Spitalul Universitar de Urgenţă-Bucureşti, fiind urmat de Spitalul de Urgenţă Brăila, potrivit unei sinteze realizate de Anti-Bribery Synergy, ce include răspunsurile pacienţilor privind mită în spitale.
Cele mai multe cazuri de mită, respectiv 153, au fost înregistrate în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă din Bucureşti, arată datele portalului Anti-Bribery Synergy, care a publicat prima sinteză a unui indicator utilizat pentru monitorizarea performanţelor operaţionale în domeniul prevenirii şi combaterii mitei în spitalele din România.
Sinteză are în vedere date colectate prin răspunsul afirmativ al pacienţilor la întrebarea: "Vi s-au solicitat bani sau atenţii de către medici sau asistente?" din cadrul Mecanismului de Feedback al Ministerului Sănătăţii pentru fiecare luna calendaristică în intervalul ianuarie 2019 - iulie 2019.
Potrivit datelor Anti-Bribery Synergy, în contextul acestei întrebări, 153 de pacienţi au răspuns afirmativ, precizând că li s-au solicitat bani sau atenţii de către medicii sau asistentele în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă, Bucureşti.
Pe locul 2 în acest clasament se află Spitalul de Urgenţă Brăila, unde 147 de persoane au afirmat că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii.
Pe locul 3 se află o altă unitate medicală din Capitală, respectiv Spitalul Clinic de Urgenţă Sf. Ioan, în cadrul căruia 98 de persoane au precizat că le-au fost solicitaţi bani sau atenţii de către medicii sau asistentele unităţii.
Topul este completat de alte cinci spitale bucureştene, despre care pacienţii au afirmat că li s-a cerut mită.
Spitalul Clinic Filantropia, cu 95 de răspunsuri afirmative din partea pacienţilor, Institutului de Boli Infecţioase "Dr. Matei Bals" cu 91, Institutul Clinic Fundeni cu 87, Institutul Oncologic Prof. Dr. Al. Trestioreanu cu 83 răspunsuri afirmative şi Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului Allesandrescu Rusescu cu 80 de pacienţi care au răspuns afirmativ la întrebarea legată de mită, potrivit datelor Anti-Bribery Synergy.
La polul opus al clasamentului, unde nicio persoană nu a raportat faptul că că i-au fost solicitaţi bani sau atenţii de către medicii sau asistentele vreunei unităţi medicale, se află spitale precum Centrul Medical de Evaluare, Terapie Educaţie Medicală Specifică şi Recuperare pentru Copii şi Tineri - Buziaş (TM), CETTT Sf Stelian-Bucureşti, Institutul Naţional de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice Prof. Dr. N. Paulescu - Bucureşti, Sanatoriul de Pneumoftiziologie Brad - Brad (HD), Spitalul Psihiatrie Cronici Siret - Siret (SV), arată datele Anti-Bribery Synergy.
Mecanismul de feedback este un instrument de monitorizare cu privire la calitatea serviciilor a 352 spitale publice din România şi este reprezentat de un chestionar aplicat prin SMS sau Web ce cuprinde un set de 10 întrebări.
Spitalului Universitar: Numărul cazurilor prezentat în spaţiul public reprezintă 0,18% din bolnavii internaţi
Reprezentanţii Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti au precizat, după ce „clasamentului mitei” i-a plasat pe primul loc, că fenomenul nu este reprezentativ pentru instituţie deoarece procentul celor care au reclamat acest lucru reprezintă 0,18% din totalul pacienţilor internaţi.
„În Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, în perioada ianuarie 2019- iulie 2019, adică în perioada vizată de acest clasament, au fost internaţi 84.011 pacienţi în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. Putem estima că cifra prezentată în spaţiul public, respectiv 153 de pacienţi reprezintă 0,18% din bolnavii internaţi în perioada menţionată, ceea ce înseamnă că solicitarea de bani sau atenţii de către medici sau asistente nu este un fenomen reprezentativ pentru Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti şi corpul medical al acestuia”, se arată în mesajul SUUB.
Reprezentanţii unităţii medicale au mai precizat şi faptul că SUUB se delimitează „clar de comportamentul celor care au condiţionat actul medical, sau de comportamentul celor care au oferit atenţii, ambele fapte intrând sub incidenţa Codului Penal”.
Potrivit aceleiaşi surse, datele prezentate în spaţiul public nu arată metodologia de colectare şi nici semnificaţia statistică a cifrelor.
Totodată, aceştia au îndemnat pacienţii care au fost puşi în astfel de situaţii de a informa unitatea cu privire la aceste cazuri.
„Îi rugăm public pe pacienţii ai căror îngrijiri medicale au fost condiţionate să ne informeze atât pe noi cât şi autorităţile competente pentru a putea declanşa procedurile legale. În Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti plăţile informale sunt interzise. În Regulamentul Intern al Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, la art 169- Principiile generale care stau la baza exercitării profesiei, litera e) integritate morală este specificat clar: "este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei pe care o deţin sau să abuzeze în vreun fel de această funcţie", se precizează în mesajul SUUB.