Cum dorește noul lider de la Budapesta să readucă Imperiul Austro-Ungar pe harta lumii? „Am împărțit cândva aceeași țară”

Péter Magyar, viitorul premier al Ungariei, pare hotărât să readucă în prim-plan o idee care până nu demult părea scoasă din manualele de istorie: o Europă Centrală coagualată în jurul unui trecut comun, cu rădăcini adânci în fostul Imperiu Austro-Ungar.

Peter Magyar, noul lider de la Budapesta/FOTO:Facebook

După victoria în fața lui Viktor Orbán, Magyar nu vorbește doar despre o resetare a relațiilor cu Bruxelles-ul, ci despre o repoziționare strategică a regiunii. Planul său: o alianță mai strânsă între statele din Europa Centrală, în special cu Austria, pe fondul unor legături economice deja solide și al unei moșteniri istorice comune.

„Am împărțit cândva aceeași țară”, a declarat acesta, sugerând că trecutul poate deveni un instrument politic în prezent. Dincolo de retorică, miza este clară: creșterea influenței în Uniunea Europeană prin acțiune coordonată.

Magyar vede această construcție regională ca pe un bloc de state cu valori similare — conservatoare în plan social, prudente în privința migrației și interesate de politici energetice pragmatice. Cu excepția Poloniei, multe dintre aceste țări au păstrat, de-a lungul timpului, și canale deschise de dialog economic cu Rusia.

Primul pas concret a fost deja schițat: o posibilă fuziune între Grupul de la Vișegrad și formatul Slavkov, care ar reuni Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Austria într-o formulă extinsă de cooperare. Vizitele anunțate la Varșovia și Viena, programate imediat după preluarea mandatului, sunt menite să dea semnalul politic al acestei noi direcții.

Apropierea de Polonia are o dimensiune mai pragmatică

Dacă relația cu Austria este văzută drept una „naturală”, apropierea de Polonia are o dimensiune mai pragmatică. Magyar pare interesat de modelul polonez de revenire la standardele democratice liberale și, mai ales, de mecanismele prin care Varșovia a reușit să deblocheze fonduri europene înghețate. Pentru Budapesta, miza este uriașă: zeci de miliarde de euro, blocate din cauza disputelor privind statul de drept.

La Viena, ideea unei cooperări regionale mai strânse nu este respinsă. Dimpotrivă, în cercurile diplomatice austriece se vorbește despre o logică similară modelului Benelux: state de dimensiuni comparabile, care, acționând împreună, își pot amplifica vocea în mecanismul decizional european.

Nu este prima dată când Austria cochetează cu o astfel de idee. Tentativele din anii 2000 au eșuat însă, pe fondul suspiciunilor că Viena ar urmări o reeditare a influenței imperiale. Diferența, astăzi, este că inițiativa vine dinspre Budapesta, iar contextul geopolitic s-a schimbat semnificativ.

Relația bilaterală este deja solidă: Austria este unul dintre cei mai mari investitori în Ungaria, iar zeci de mii de maghiari lucrează peste graniță. Interdependența economică este un argument greu de ignorat.

Există și diferențe

Cu toate acestea, diferențele persistă. Dosarul ucrainean, de exemplu, rămâne o sursă de divergență. Deși Ungaria nu mai este așteptată să blocheze ajutorul european, pozițiile nu sunt pe deplin aliniate, iar consensul regional rămâne fragil.

Chiar și așa, experții consideră că există suficiente interese comune — de la infrastructură la proiecte economice majore — pentru a justifica o cooperare mai strânsă. În logica Bruxelles-ului, proiectele integrate și propunerile coordonate cântăresc mai greu în distribuirea fondurilor europene.

În spatele acestui demers se află și experiența personală a lui Magyar. Aproape un deceniu petrecut în culisele instituțiilor europene i-a oferit o înțelegere directă a modului în care funcționează puterea la Bruxelles. Iar concluzia pare simplă: statele mici nu contează singure, dar pot deveni relevante dacă acționează împreună.

Ambiția lui Magyar nu este, așadar, una nostalgic-imperială, ci profund pragmatică: transformarea unei regiuni adesea fragmentate într-un actor coerent, capabil să negocieze de pe poziții de forță în fața marilor puteri europene.