Tencuiala din scolile satesti, reabilitate cu milioane de dolari, cade peste copii

Tamplaria se crapa, peretii se cojesc ca vai de ei si apoi cad, apa lipseste sau inunda, acoperisurile sunt pline de gauri, iar instalatia termica nu poate asigura caldura in timpul iernii. Asa

Tamplaria se crapa, peretii se cojesc ca vai de ei si apoi cad, apa lipseste sau inunda, acoperisurile sunt pline de gauri, iar instalatia termica nu poate asigura caldura in timpul iernii. Asa arata o parte dintre scolile rurale din judetul Vaslui, reabilitate cu fonduri de la Banca Mondiala. In acest judet au fost "reabilitate" 207 unitati scolare, cheltuindu-se 9,5 milioane de dolari. In medie, fiecare scoala a primit cate 1.330.917.900 lei, dar lucrarile s-au facut de mantuiala.
Ploua in clase
"La scoala din Satu Nou, comuna Murgeni, cade tencuiala, nu s-au facut rigole de scurgere a apei, apa uda tot, intra in peretii scolii, acoperisul e plin de gauri. Atunci cand ploua, pica inauntru, in clase. Nu s-a finalizat nici macar o alee betonata care sa duca pana la corpul sanitar. In interior, pardoseala are numai denivelari, e ceva anormal, te impiedici la tot pasul si stai sa cazi mereu. Geamurile sunt imposibil de deschis, nu se poate aerisi, nu pot fi sterse, unele dintre ele am constatat ca erau batute in cuie. Nu mai vorbesc de instalatia termica, ce nu functioneaza normal, nu e in stare sa incalzeasca suficient in timpul iernii", spune inspectorul scolar general de Vaslui, Gheorghe Carja. La scoala din Satu Nou s-au facut si hidrosfere pentru alimentarea cu apa. Acestea au functionat o saptamana, doua, acum, insa, nu mai merg. "Ei zic ca le-au predat in buna functiune. Cine le strica? Elevii, cine? Sunt foarte multe greseli de proiectare, de executie. I-am acuzat pe directorii scolilor si pe primari ca nu au fost foarte atenti atunci cand au facut receptia. Stiti ce mi-au spus? Domne', am primit telefon de la judet ca trebuie sa semnam, n-avem ce face", spune inspectorul. Si scoala din Docaneasa este vai de ea. "Tencuiala cade intruna, ulucile de scurgere s-au stricat, daca va vine sa credeti asa ceva, nu sunt usi la toalete, nu au fost montate. Nu-mi imaginez cum o fi sa folosesti toaleta fara usi. Ca sa nu mai spun ca apa nu corespunde normelor igienico-sanitare", spune Gheorghe Carja. La scoala din Docan ferestrele nu se inchid, sobele nu au fost construite asa cum trebuie. Nu exista canal de scurgere pentru apa de la chiuveta, apa curge pe pereti, grupurile sanitare nu au fost finisate.
Licitatii la pachet
Directorul scolii din Bunesti, Emil Radu, spune ca "sunt probleme la centrala termica. Din septembrie a intrat in folosinta si acum nu mai merge, va dati seama? Avem pierdere de lichid la centrala, am avut tot felul de incidente. Nu ii dau garantie mai mult de 1 an, pacat de banii folositi. In exterior, e vai de scoala noastra. Cade peretele, nu e buna deloc. Am contactat telefonic si in scris firmele care ne-au construit scoala, dar, pana acum, nu mi-au raspuns. Eu ma zbat, am fost si la ei. Bogdaproste ca nu a inceput degradarea si in interior. Eu nu am vazut nici proiect, nici nimic. Domne', la nivelul nostru, constructia clasica e sfanta. Dar, ei s-au inspirat din Vest si au facut totul praf". Si directorul scolii din Radeni, Gheorghe Huminic, e foarte nemultumit de starea in care se afla scoala: "Exteriorul se deterioreaza, se crapa, se indoaie, nu stiu ce are. Centrala nu da randament, e foarte frig. Nu au tinut cont de sfaturile noastre, de ce vrem si noi. Nu ne venea apa deloc, acum vine, am gasit noi un meserias". Primarul din Radeni, Aurel Turcu, spune ca Banca Mondiala a investit aproape 3 miliarde de lei in aceasta scoala. Conducerea Inspectoratului Scolar vasluian sustine ca una din principalele cauze pentru starea jalnica a unora dintre unitatile de invatamant este modul in care au fost organizate licitatiile pentru executarea lucrarilor. Ca urmare, firmele au primit scoli "pe pachete" intr-un numar mare, de 30-40 de scoli, si nu le-au putut realiza pe toate, astfel incat au fost nevoite sa dea lucrarile in sub-antrepriza unor societati mai mici care nu au putut asigura calitatea constructiilor.