Suprasolicitarea angajaților duce la conflicte de muncă
0O parte dintre angajatori nu acordă atenție integrării noilor angajați, lăsându-i să se descurce singuri. Păstrarea salariaților valoroși a devenit problematică, susțin specialiști în resurse umane.

Piața forței de muncă este într-o continuă dinamică. Își caută noi locuri de muncă nu doar cei care nu le au, dar și cei care la au, dar sunt nemulțumiți de job din diverse motive.
Specialistul HR Cristina Profeanu spune că e dificil pentru angajatori să găsească acei candidați potrivit pentru locurile de muncă disponibile, pe de o parte, pe de alta, 35% din candidații intervievați anul trecut au ales să plece în primele șase luni de la angajare pentru că nu s-au simțit integrați și au ajuns să aibă conflicte la locul de muncă. Majoritatea conflictelor pornesc de la evenimente nesemnificatice, cum ar fi atitudinea negativă sau diferențele de opinii care apar din ce în ce mai des și pot determina oamenii să se contrazică.
„În general, avem mai mulți oameni în căutări active decât cei angajați și angrenați într-o companie. Acest lucru poate fi atribuit lipsei de implementare a instruirii de onboarding pentru noii angajați. Uneori, sprijinul echipei lipsește definitiv. Un angajat nou este nevoit să descopere singur ce anume se petrece în companie și va învăța tot singur cum să își ducă la îndeplinire sarcinile de serviciu sau, mai bine spus, va învăța tot singur cum să se facă util. Una dintre explicații este că mulți angajatori confundă integrarea unui angajat cu perioada de asimilare de proceduri. Orice angajat are nevoie de training pentru a învăța mai ușor, pentru a se integra în echipă, are nevoie de susținerea celor din jurul său, oameni cu multă experiență. O experiență adecvată de integrare durează aproape un an, iar noii angajați care au parte această experiență sunt mai loiali și mai dedicați unei organizații”, spune Cristina Profeanu.
Potrivit acesteia, o integrare corectă este de natură să păstreze în posturi 70% dintre angajați, timp de cel puțin trei ani. Puțini angajatori oferă salariaților programe de training în vederea integrării.
Potrivit specialiștilor în resurse umane, procesul de integrare a unui nou angajat trebuie să cuprindă mai multe etape, precum: predarea de informații (Know How intern) în baza procedurilor interne, training operațional la noul loc de muncă, sesiuni de comunicare cu angajatul pentru a se asigura că a înteles acele proceduri citite, sesiuni de comunicare pe diseminarea fișei de post și informațiilor asimilate din procedurile interne, interviu de integrare și evaluare pe perioada integrării, dar și feedback constant.
„Nu în ultimul rând, în perioada de integrare disponibilitatea pe care trebuie să o ofere angajatorul este una mai mare, până când noul coleg își câștigă autonomia pe post. Angajatul nou poate avea întrebări legate de modul în care își desfășoară activitatea și este normal să primească feedback. După ce angajatul s-a integrat și-a câștigat autonomia pe post, colaborarea cu restul colegilor este următoarea etapă de urmărit. Programele de integrare sunt ca o curbă de învățare pentru noii angajați, care îi duce de la o stare de necunoscut la a deveni un activ de încredere pentru o companie. Atâta timp cât aceste procese de învățare sunt în vigoare, iar angajații simt că învață, cresc și sunt apreciați, cel mai probabil vor rămâne la locul lor de muncă actual”, adaugă Cristina Profeanu.
Cele mai întâlnite cauze ale conflictelor la locul de muncă sunt suprasolicitarea angajaților, lipsa sau insuficiența resurselor necesare îndeplinirii sarcinilor, diferența de valori, comunicarea internă deficitară și neclaritatea în privința rolurilor și responsabilităților la locul de muncă, neplata orelor suplimentare, lipsa unui feedback constructiv sau salariile nesatisfăcătoare.
Printre soluțiile posibile pentru păstarea angajaților în companie, experții indică organziarea de traininguri atât interne, cât și externe, comunicarea internă, adaptarea salariului la efortul pe care angajatul îl depune sau acordarea de bonusuri recurente.