SUETA LA O CAFEA

Fitosii pe care-i vedeti pe sosele n-au nimic cu automobilismul adevarat - afirma presedintele Automobil Clubului Roman, Constantin Niculescu - Ati sarbatorit 100 de ani de la infiintarea ACR. Asta

Fitosii pe care-i vedeti pe sosele n-au nimic cu automobilismul adevarat
- afirma presedintele Automobil Clubului Roman, Constantin Niculescu
- Ati sarbatorit 100 de ani de la infiintarea ACR. Asta inseamna ca inainte de rascoala de la 1907 aveam automobile si chiar si un club?
- Centenarul ACR a fost sarbatoarea automobilistilor. Daca Romania, la inceputul secolului XX, facea parte din putinele tari in care circula automobilul, inseamna ca, la nivelul acelor ani, eram o tara in care oamenii aveau si alte preocupari decat cele traditionale. Din acest punct de vedere, eu cred ca Romania nu a fost o tara eminamente agrara, fiindca automobilul reprezinta un alt gen de civilizatie. Ne mandrim cu aceasta asociatie cu mare traditie, care a luat fiinta la 5 aprilie 1904, fiind, in ordine cronologica, a 14-a din lume si a zecea din Europa. Iar prin cursa Bucuresti - Giurgiu, ACR a devenit al saselea club din lume organizator de competitii automobilistice. Pana in 1947, toti regii Romaniei au fost si presedinti de onoare ai ACR, ultimul fiind regele Mihai I pana la momentul abdicarii. Ca sa revin la intrebare, toata acea perioada a fost una de inflorire a automobilismului, deoarece foarte multi automobilisti romani si-au gasit un loc in ierarhiile europene si mondiale. Petre Cristea, prin anii '33-'36, castiga curse internationale. Printre ele, vestitul raliu Monte Carlo, care, la vremea aceea, era una dintre cele mai prestigioase competitii automobilistice. Era o premiera ca un roman sa castige o asemenea cursa. ACR a trecut, de asemenea, si prin momente delicate. Odata cu razboiul, a intrat intr-un con de umbra. S-a schimbat si denumirea intre timp, in '67 revenind la cea initiala. Prin anii '60, cand automobilul a inceput sa devina o forta in viata sociala, ACR a renascut, incepand sa se organizeze din nou competitii. O alta perioada grea a urmat in '85, cand ACR-ul a fost redus la nivelul unei federatii sportive. I-a fost confiscat patrimoniul si dat consiliilor populare de atunci.
- Ce exista atunci in patrimoniu si ce a mai ramas astazi din el?
- Patrimoniul insemna toata baza materiala, toate atelierele care au fost construite din banii membrilor ACR, pe care, in '90, am reusit sa le luam inapoi de la consiliile populare. Acum, in fiecare judet avem o filiala a ACR, o baza turistica - moteluri la Craiova, Buzau, Campulung Moldovenesc, Radauti, Alba Iulia - pusa la dispozitia automobilistilor. Avem o flota importanta in Delta Dunarii - trei hoteluri plutitoare, salupe si un parc de automobile, plus logistica necesara, o centrala de alarma care raspunde non-stop la solicitarile membrilor si o baza materiala importanta.
- Cine are acces la aceasta baza materiala? E numai pentru "initiati"?
- Toti membrii nostri, cetateni ai Romaniei. Noi nu suntem nici institutie a statului, nici o autoritate, nici o institutie publica, suntem o asociatie a automobilistilor, una din cele mai importante din Romania din punct de vedere al logisticii.
- Suntem in plin sezon al Campionatului National de Raliuri. Cu toata traditia despre care vorbiti, in acest moment automobilismul nu e un sport prea popular in Romania. Decizia dumneavoastra de a limita transmiterea de imagini de catre televiziuni de la aceasta competitie a iscat multe controverse...
- Noi, ACR, suntem proprietarii de fapt si de drept ai acestei competitii. Asa cum FIA gestioneaza intregul management al curselor automobilistice, tot la fel ne revine si noua aceasta sarcina. Automobilismul este, in toata lumea, un business care are regulile lui. Prin decizia pe care am luat-o incerc sa aduc in sportul automobilistic un management performant. Astazi, intr-o televiziune, daca vrei sa patrunzi, trebuie sa platesti. Toate posturile au emisiuni de sport auto. Acestea isi fac emisiunile cu materialele noastre. E normal sa plateasca pentru ele. Noi nu vrem sa luam bani din drepturile de televiziune, recunoscute peste tot de altfel, si sa facem cine stie ce cu ei. Vrem sa crestem nivelul de competitivitate, pentru ca in momentul in care drepturile de televiziune revin organizatorilor, atunci obligatoriu cresc premiile care se acorda sportivilor. Unii sunt suparati, fiindca le-am deranjat afacerile lor personale. Erau obisnuiti sa ia gratis si sa vanda pe bani. Eu, ca autoritate sportiva, trebuie sa veghez ca acest sport sa nu moara. Vi se pare echitabil ca un post comercial de televiziune sa-si achizitioneze o marfa gratis si sa o vanda pe bani?
- Exista cativa piloti tineri si talentati care nu pot performa din cauza lipsei banilor. Constantin Raileanu e unul dintre ei. ACR-ul ii ajuta, in acest moment, in vreun fel?
- Noi incercam sa-i ajutam, dar cu ce daca nimeni nu vrea sa plateasca? Am incercat sa-i gasim sponsor lui Raileanu, care mie personal mi-e foarte drag. Exista o mica mafie care manevreaza niste fonduri fara transparenta. Din cauza asta deranjeaza si fermitatea cu care noi vream sa facem din automobilism o chestiune transparenta. Dar cercul se inchide. Televiziunile nu vor sa plateasca, iar noi nu putem sa lansam nici un campion. In sportul automobilistic de la noi se manevreaza sume foarte mari, dar intr-o relatie privata a pilotilor cu anumite companii. Eu vreau sa creez un cadru transparent si oficial. Au fost cazuri in care, in timpul curselor, s-a amplasat un panou publicitar de care noi n-am stiut. Se filmau masinile doar in momentul in care treceau pe langa acel panou. Anormal. In Formula 1, conferinta de presa inseamna podiumul. In Romania, sportivii platesc pentru publicitate. Sportivul trebuie sa fie prezentat publicului pentru ca are un palmares, nu pentru ca are o suma de bani cu care a mituit un operator de televiziune.
- La centenar, presedintele Romaniei a acordat cateva ordine de stat unor oameni din lumea automobilistica. Pe ce criterii i-ati propus pentru premiere?
- Decoratiile au vizat cel mai in varsta automobilist din Romania - Alexe DeVassal, o personalitate, fost sportiv si fost conducator al ACR, senatorul de drept al automobilistilor romani in viata. Pe urma, am propus un salariat al ACR care s-a pensionat dupa 34 de ani, am mai propus un pilot de exceptie - Eugen Ionescu Cristea - , si un pilot fara picioare, care a participat la campionate nationale.
- Dumneavoastra ati cochetat vreodata cu pilotajul?
- Da, dar din pacate nu mi-a permis gabaritul. Acum, fiind foarte ocupat, automobilismul ramane ca o placere de duminica pentru mine. Pe masura ce inaintezi in varsta, devii tot mai constient de anumite riscuri la care te supui. De altfel, pilotii nostri stiu de ce merg foarte normal in circulatia rutiera, sunt chiar niste ingerasi. Ei stiu exact ce inseamna riscul. N-o sa vedeti niciodata un pilot adevarat facand asa-zisele fite pe sosea. Fitosii pe care ii vedeti pe sosele n-au nimic cu automobilismul adevarat. Daca cineva ar vrea sa le testeze calitatile, o sa aiba neplacuta surpriza sa vada ca nu stiu nici macar sa conduca o masina.
- Da, dar multi fac impresie buna la cursele ilegale...
- Cursele ilegale ne fac un mare deserviciu in fata oamenilor. Din pacate, ele sunt patronate, de multe ori, de oameni cu influenta, mai precis de copii ai caror parinti au influenta in cercuri inalte. Sigur ca este o descarcare de adrenalina si ca in toata lumea exista asa ceva, insa nicaieri acesti oameni nu sunt iubiti. Ce ar fi daca pe fiecare artera principlaa s-ar juca fotbal cu arbitru ? In Romania, la ora actuala, exista patru piste de concurs pentru karting (Bucuresti, Bacau, Arad si Targu Secuiesc). Acolo vin oamenii disciplinati. In Bucuresti, pe malul Dambovitei, niste descreierati nu-si dau seama ca pot sa piara in astfel de competitii. A fost o tragedie, acum cativa ani, in Bucuresti, cand un copil s-a oprit intr-un stalp si acolo a ramas. Soseaua are regulile ei. Acesti teribilisti sunt in afara regulilor, nu numai a legii. In competitiile auto, nu legea circulatiei guverneaza, ci regulamentul competitiei, care permite anumite lucruri. Sa nu amestecam, deci, soseaua cu pista de concurs.
- Probabil ca fiecare cetatean roman, fie ca e sofer, fie ca e pieton, are, pe strazile noastre, un permanent sentiment de nesiguranta. De unde aceasta lipsa de civilizatie in trafic?
- De la faptul ca multi dintre romani nici n-au vazut masini pana in '90. In 15 ani nu aveam cum sa ajungem la un nivel de educatie prin care sa ne impartim drepturile in trafic. Pentru multi, legislatia rutiera e facultativa. O demonstreaza acele curse ilegale despre care ati pomenit. Nu ne vom civiliza decat cu rabdare si in destul de mult timp, din pacate.
- Ce masina conduceti?
- Am o masina foarte mica, fiindca nu am garaj.