SUETA LA O CAFEA | adevarul.ro

SUETA LA O CAFEA

Publicat:
Ultima actualizare:
0

Mi-as da intreaga avere, ca sa fiu iarasi arbitru - declara fara sa clipeasca Adrian Porumboiu Adrian Porumboiu, fotbalistul cu patalama de economist, a ajuns din arbitru international arendas,

Mi-as da intreaga avere, ca sa fiu iarasi arbitru
- declara fara sa clipeasca Adrian Porumboiu
Adrian Porumboiu, fotbalistul cu patalama de economist, a ajuns din arbitru international arendas, latifundiar si mare "dregator" peste 56 de ferme vegetale, trei ferme zootehnice, peste fabrici de ulei, de panificatie si procesare a laptelui, peste mai mult de 190 de centre de desfacere a produselor si "stapan" a 5.000 de angajati iarna si 7.000, cu tot cu zilieri, vara. Investitiile de zeci de milioane de dolari l-au propulsat in Top 10 al celor mai bogati romani.
- Cand a fost fluierul de incepere a "meciului"?
- Am facut o scoala de comert dupa liceu si Facultatea de Stiinte Economice. In aceeasi perioada am fost si fotbalist, la Juniori si Tineretul FC Arges, si, din '72, la Vaslui. Practic, sunt vasluian. Am devenit cunoscut cand am ajuns arbitru. In '80 lotul C, '82 lotul B, '84 lotul A si din '86 lista FIFA pana in '95. Intr-un clasament, ca numar de meciuri, sunt pe locul II, dupa Nicolae Rainea. De altfel, cel mai mult mi-a placut arbitrajul. Tot ce am avut mai bun in mine am dat arbitrajului, iar arbitrajul mi-a dat ceea ce are nevoie orice om pe lumea asta: credibilitate.
- Ce v-a determinat sa dati mingea pe fluier?
- Mi-as fi dorit sa fiu un fotbalist foarte bun. N-a fost sa fie. In mod sigur, ceea ce eu am facut ca arbitru putini pot spune ca au reusit. In cariera mea, nu exista un club sau o persoana in lumea asta sa spuna ca a aranjat ceva cu mine. asta a fost punctul meu forte. Au fost multe incercari de a mi se castiga "bunavointa", dar nu a reusit nimeni. Dupa atatia ani, e important sa pot sa spun acest lucru. Am fost printre cei - putini, multi, nu stiu - carora absolut nimeni nu a avut ce sa le reproseze.
- Se mai fac blaturi si astazi?
- Da. Arbitrii care reusesc sa fie tari sunt tari, iar cei de incovoiat sunt incovoiati. E treaba lor. Craciunescu incearca sa transfere arbitrilor tineri verticalitatea pe care a avut-o ca arbitru. Partial reuseste. Vrea sa le ia apararea la toti. Nu se poate sa ii apere pe cei care nu merita, ca aluneca si el.
- Ati fi acceptat sa conduceti Liga Profesionista de Fotbal?
- In viata mea nu am dat buzna la functii. Eu ma cunosc cu Dragomir din '70. In nici un caz nu-mi doresc functiile altora.
- Nu v-ar tenta nici o alta functie de conducere in sport?
- Acum nu. Am in spate o armata de salariati. Nu-mi este indiferenta soarta lor. Maine ii concediez ca trebuie sa ma apuc de arbitraj? Mai sunt observator UEFA, in campionatul intern ma duc la un meci sau doua, la trei-patru meciuri internationale si mai schimb decorul. Sunt prea mai responsabilitatile. Nu te poti juca. Plus 17.500 de contracte cu proprietarii de pamant pe 40.000 ha de teren. Si apoi, nu poti sa faci multe lucruri foarte bine deodata. Mi-ar fi placut sa fiu presedinte la Comisia de Arbitri, in urma cu ceva ani. N-a fost sa fie...
- Intr-o vreme finantati FCM Vaslui. De ce ati renuntat?
- A fost un entuziasm. Vasluiul e o zona gri: violuri, crime si somaj. Am spus ca trebuie sa aiba o echipa de fotbal de divizia A si sa se auda de bine si de Vaslui. Intentiile mele nu au avut nimic in comun cu ce a iesit. E o lume din care nu cred ca vreodata am sa fac parte: sa se discute cu arbitrii, sa se aranjeze meciuri sau sa se discute cu jucatorii echipei adverse. Fotbalul de astazi este predispus spre astfel de situatii. Echipa este a comunitatii. Sumele nu mai pot fi recuperate. A fost un cadou pentru comunitatea locala. Vasluiul traieste cu adevarat o drama din punct de vedere a ceea ce ar trebui sa fie.
- Incredibil, reusiti sa scoateti profit din investitiile in agricultura.
- Profitul l-am scos din industrie. Daca nu aveam industria, eram terminat. Sunt cel care depoziteaza in silozuri si procesator. Sunt unul dintre principalii procesatori de panificatie din Romania. Ca si suprafata cultivata si cantitate, de departe sunt unul dintre cei mai mari producatori de grau si rapita din tara. Acopar tot ce inseamna consumul meu, 70.000-80.000 tone de grau, plus samanta si mai ramane si de vanzare. Sunt si producator de samanta de grau, floarea-soarelui, rapita, porumb. De saptamana viitoare, inlocuim motorina la tractoare si combine. Specialistii lucreaza la o combinatie cu ulei de rapita. Macar nu mai platesc acciza la rapita. Fabrica de ulei produce ulei de rapita, uleiul il dam la export, se cauta foarte mult, iar o parte il combinam cu motorina si functioneaza tractoarele romanesti, cele de ultima generatie si tot ceea ce inseamna parc auto.
- Cum e cu subventiile, cu accizele?
- Sumele incasate de stat trebuie sa intre intr-un circuit care sa se regaseasca in preturi mai ieftine la produse curente: paine, lapte, carne. E simplu: cu cat primeste subventie x sau eu, Porumboiu, trebuie sa se vanda cu 10 sau 40% mai ieftin. Spun unii ca nu se poate controla, dar se poate. Daca vrei sa vinzi la export, atunci nu ai probleme, iar daca vinzi la pret mare, dai subventia inapoi. Nu poti sa pui acciza in agricultura la motorina. Pai ce, painea e aliment de lux? Vin multi, ma rog, savanti, care spun ca Fondul Monetar sau Uniunea Europeana... Nu e asa. Trebuie sa vedem ce subventie se acorda agriculturii in UE si pe urma sa vorbim de subventie la noi. Agricultura trebuie sa fie sprijinita. Avem un potential agricol extraordinar. La toate fermele se poate crea o infrastructura ca sa producem performant. Nu ma dau ca exemplu. Insa ceea ce am nu e cu nimic mai prejos de orice industrie alimentara, ferma vegetala sau zootehnica din UE. Astept pe cineva sa ma contrazica. Suntem bara la bara cu ce se practica in Europa. Toate acestea au necesitat sume mari, dar si un consum de energie. Nu iesea daca nu puneam si suflet. Am investit cateva zeci de milioane de dolari.
- Ce avantaje va ofera statul?
- Ceva foarte interesant: niste sedii extraordinar de luxoase. La Vaslui, cel mai pompos sediu e cel de la Casa Asigurarilor Sociale de Sanatate. Nu poti sa intri in spitale din cauza mirosului sau a felului in care arata. Daca as avea putere, as muta imediat bolnavii in birouri, care arata ca niste clinici, iar directorii de acolo i-as muta in subsoluri la Spitalul Judetean. Fa-ti firma privata si plimba-te si cu elicopterul, dar nu din banii contribuabililor si in mod deosebit din banii pentru asigurari de sanatate. Construieste spitalului tot ce-i trebuie, ca suntem cu toti oameni, toti ajungem pe la spital, cat am fi de tari, de slabi, de saraci, de bogati.
- Cat de banoase sunt afacerile cu grau?
- Romania nu va avea niciodata supraproductie de grau si sa nu aiba ce sa faca cu ea. Piata se misca. In lume exista o cerere foarte mare de grau. De ce sa nu putem exporta grau? Il facem de calitate. Noi am importat grau anul trecut si am facut jocul traderilor. Au castigat sume fabuloase. Il cumpara la preturi mici, il depoziteaza si il vand mai tarziu la preturi foarte mari. Ar fi bine ca Romania sa aiba tot timpul stocuri cat se poate de mari, in asa fel incat sa asigure productia interna si apoi sa dea la export.
- Cum e painea pe care o mananca romanii?
- Aici trebuie impuse reguli severe. Romanii consuma mult grau furajer. Anul trecut, foarte multe firme au importat grau cu glutenul 17-18, care de fapt era grau furajer. Se pun amelioratori, painea pare pufoasa, dar de fapt contine substante cancerigene. Painea produsa de grupul meu de firme e 100% naturala. Asta cu garantie! E facuta din grau pe care il obtin aici, cu indice glutenic foarte bun si nu folosim nici un fel de amelioratori. In panificatie, ar trebui scosi acesti amelioratori. Sunt unii abilitati care ar trebui sa faca controale si sa nu permita importul de amelioratori.
- Pretul painii este justificat? Se intrevede o alta scumpire?
- Nu numai pretul graului intra in componenta pretului painii. Sunt utilitatile, care se scumpesc in fiecare luna aproape. Pretul painii nu se va mai majora cel putin 5-6 luni. Dimpotriva, ar trebui scazut. Noi am inceput sa-l diminuam. Pretul graului era, acum doua luni, pe medie, 200 dolari tona si a ajuns 135-140 dolari la tona. Nu ar fi nici un fel de justificare sa se scumpeasca painea.
- Cat de corect se lucreaza in panificatie?
- In panificatie, 60-70% se lucreaza "la negru". Statul poate, foarte simplu, sa elimine TVA-ul la paine. Venim iar si spunem ca nu vrea nu stiu ce Fond International si nu stiu ce Uniune Europeana. Trebuie sa vii cu argumente. Painea nu e un aliment de lux, sa pui TVA 19%! Scotand TVA-ul, ar lucra toata lumea corect. Daca facem socoteala, ar veni mult mai multi bani la buget. Nu e un slogan, dar mai bine sa iei putin de la foarte multi decat mult de la foarte putini. In final, economia ar castiga, s-ar dezvolta si un mediu de afaceri sanatos si unii nu s-ar mai gandi sa eludeze legea.
- Va despagubeste statul in cazul in care stihiile distrug recolta?
- Statul nu trebuia sa isi asume responsabilitatea preluarii calamitatilor, pentru ca are tot timpul probleme cu finantele. Parerea mea e ca a fost o lege proasta si trebuia sa lase firmele de asigurari puternice sa asigure si aceste calamitati. De ce sa le preia statul? Nu este corect. Se ajunge la procese. Noi am castigat toate procesele si am recuperat ce am avut de recuperat.
- Care este viitorul agriculturii - cu mici sau mari producatori?
- Cu producatori mici nu iese absolut nimic. Nici graul nu iese de calitate. Nici profitul nu poate sa apara. Nu ca lucram noi in alt sistem. Am ferme de 700 ha, care sunt cu pierderi. Daca mai ai si ghinionul sa te loveasca grindina!... Categoric, viitorul agriculturii il reprezinta marii producatori agricoli. Multi asociaza faptul ca in domeniul agriculturii sunt si unii politicieni. Apar discutii, "ai dat lui cutare, ca e la nu stiu ce partid". Ar trebui sa se lase de politica si sa-si vada numai de afaceri.
- Ce pretuiti mai mult?
- Dumnezeu nu ii uita pe cei care trudesc pamantul. Am terminat de recoltat graul. Este extraordinar sa vezi cum se intoarce pamantul, se discuieste, se fertilizeaza, se pregateste terenul pentru insamantat. Este un ciclu fantastic de anevoios, dar este atat de placut cand vezi productia in magazie sau in silozuri. Cu toate acestea, intreaga mea avere as da-o numai daca s-ar putea sa fiu iarasi arbitru. Nimic, absolut nimic pe lume nu poate sa fie mai frumos decat sa fii arbitru. Daca Dumnezeu m-ar intreba: "Bai, Porumboiule, ce-ti doresti tu pe lumea asta?", cu ochii inchisi i-as raspunde: "Sa fiu sanatos si sa fiu, din nou, arbitru!".
- Nu va tenteaza politica? Aveti un fiu economist si unul regizor, premiat la Cannes. Ei ce spun?
- Sub nici o forma nu ma tenteaza politica. Poate pe feciorul meu, Octavian, peste 20 de ani. E priceput si sunt sigur ca afacerea pe care am construit-o va fi condusa bine peste ani de Octavian. Corneliu are alte preocupari si sunt un parinte bucuros si mandru. L-am privit cu reticenta la inceput, nu l-am sprijinit. L-am ironizat des. L-a sprijinit insa sotia mea. Corespondentul meu in afaceri este Octavian, iar al sotiei in arta este Corneliu. Vrea lucruri temeinice, nu de suprafata. E pasionat si va obtine performanta. Lumea asta a teatrului, a filmului, nu e lumea mea, dar nu pot sa spun ca, din acest moment, imi este indiferenta.

Top articole

Partenerii noștri