STUDIU 9 din 10 mame, copii şi dascăli spun că doresc continuarea programului „Cornul şi laptele”
0
Atât părinţii şi copiii, cât şi cadrele didactice susţin continuarea distribuirii gratuite în şcoli a alimentelor din programul guvernamental „Cornul şi laptele”, implementat în România de 10 ani, arată un studiu comandat de Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) şi realizat în perioada august - septembrie 2013.
”Conform studiului naţional comandat de Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL) şi realizat în perioada august - septembrie 2013, programul “Cornul şi laptele” se bucură de o percepţie majoritar pozitivă în rândul mamelor, copiilor şi cadrelor didactice, care îi apreciază beneficiile şi într-o proporţie foarte mare (de 9 din 10 în rândul fiecarei categorii) îşi doresc ca acesta să continue”, se arată într-un comunicat APRIL.
Cadrele didactice din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial au spus că o părere bună şi foarte bună despre program (91%), considerând că programul a fost foarte bine implementat (93%) şi că trebuie să continue (95%), fiind dispuşi să se implice activ în susţinerea lui (92%).
Principalele beneficii ale programului menţionate cel mai des de aceştia sunt legate de faptul că:
- asigură zilnic copiilor o masă gratuită şi reprezintă un ajutor financiar pentru părinţi;
- toţi copiii se simt egali, deoarece primesc acelaşi pachet;
- asigură o gustare sănătoasă şi consistentă, uşor de servit la clasă copiilor, de către toţi copiii, indiferent de vârstă.
96% dintre copii consumă produsele lactate primite prin program, şcoala fiind principalul loc în care copiii le consumă. Copiii au declarat că le plac produsele primite prin program (81%), apreciind în primul rând faptul că produsele primite sunt săţioase şi le oferă o masă consistentă (51%), dar şi că sunt gustoase (38%) şi că se simt egali la clasă cu ceilalţi colegi (37%). 89% dintre copii îşi doresc ca programul “Cornul şi laptele” să continue, mai arată studiul APRIL.
În ceea ce priveşte mamele, 90% dintre cele intervievate au o părere bună şi foarte bună despre program în general, 93% dorind continuarea programului şi mai mult de 86% dintre ele fiind dispuse să se implice activ pentru a-l susţine.
“Programul este o investiţie strategică în viitorul copiilor noştri, deoarece programul european „Laptele în şcoli” încurajează copiii să consume lapte şi produse lactate în fiecare zi şi să păstreze o alimentaţie echilibrată prin subvenţionarea laptelui de calitate. Acest program a fost propus în urma unor studii referitoare la starea de sănătate a populaţiei europene, care au evidenţiat faptul că este nevoie să prevenim anumite afecţiuni precum hipocalcemia la copiii de vârstă şcolară, obezitatea printr-o educaţie alimentară corectă de la vârste fragede. În plus, să nu uităm faptul că acest program are şi alte beneficii socio-economice, precum susţinerea celor aproximativ 30.000 de locuri de muncă create de cei 5.000 de fermieri români care furnizează zilnic cele 250 de tone de lapte pentru copiii noştri”, a explicat Dorin Cojocaru, preşedinte APRIL.
Despre studiu
Studiul şi-a propus evaluarea percepţiei despre programul “Cornul şi laptele” şi a impactului acestuia în rândul beneficiarilor şi a celor implicaţi în susţinerea lui. Studiul a fost comandat de APRIL şi realizat de compania de cercetare 360insights în perioada august-septembrie 2013. Studiul a cuprins aproximativ 1.250 de respondenţi, dintre care 600 de mame, 400 de copii din învăţământul gimnazial, primar şi secundar, precum şi 250 de profesori, învăţători şi educatori din şcoli şi grădiniţe de stat şi private, din toate regiunile ţării, din mediul rural şi urban, diversele segmente de vârstă ale respondenţilor (de la 24 la 55 de ani), şi cele trei categorii de familii din puntc de vedere al venitului realizat (familii cu venituri mici, medii şi mari).
Beneficii economico-sociale
”Pe lângă beneficiile nutriţionale şi educaţionale, programul are beneficii importante economice şi sociale. Astfel, reprezintă un canal de distribuţie constant pentru fermierii şi producătorii de lapte generând vânzări zilnice de peste 250 de tone de lapte. Asigură un flux constant de producţie pentru cei aprox. 5.000 de fermieri români care produc anual lapte în valoare de 70 de milioane de euro doar pentru acest program şi care au creat până în prezent aproximativ 30.000 de locuri de muncă. Datorită amplorii sale, programul a atras în ultimii ani investiţii în capacităţi de producţie şi procesare de 100 de milioane de euro, iar impactul asupra bugetului de stat este semnificativ prin intermediul taxelor şi impozitelor redirecţionate dintr-o cifră de afaceri anuală a industriei de aproximativ 880 de milioane de euro. În plus, o parte din fondurile de stat investite în acest program provin din finanţare europeană pentru programul “Laptele în şcoli”, absorbţia fondurilor europene pe acest segment crescând de peste 10 ori în 2013 comparativ cu 2008”, se mai arată în comunicatul APRIL.
Un nou proiect de lege pentru programul „Cornul şi laptele”
“Considerăm că este acest program trebuie rentabilizat, prin indexarea limitei valorice a pachetului care a rămas la nivelul din 2008, ceea ce diminuează interesul marilor companii din industria laptelui. Astfel, ar creşte şi standardele de calitate ale produselor lactate oferite copiilor. De asemenea, este nevoie să completăm legislaţia în domeniu şi normele de aplicare, prin reglementarea unor prevederi legate de igienă, distribuţie, controale suplimentare prin care să se asigure că produsele lactate sunt distribuite, transportate şi păstrate în condiţii corespunzătoare. de aceea, am iniţiat un proiect de lege nr. 440/2013 prin care ne dorim să asigurăm atât creşterea calităţii produselor oferite copiilor noştri, cât şi îmbunătăţirea implementării programului”, a declarant Dorin Cojocaru, Preşedintele APRIL.
Recomandările APRIL:
- măsuri de igienă prin stabilirea unei obligaţii a producătorilor de a asigura livrarea produselor lactate însoţite de pai (în cazul laptelui) şi de lingura de plastic (în cazul celorlalte produse lactate);
- modificarea frecvenţei transporturilor pentru a asigura distribuitorilor flexibilitatea de a livra produsele lactate în funcţie de specificul acestora (mai puţin în cazul laptelui UHT datorită posibilităţii acestuia de a fi pastrat la temperatura ambiantă pe o perioadă mai lungă de timp);
- creşterea frecvenţei inspecţiilor în şcoli privind tipurile de produse distribuite (de exemplu, eliminarea distribuţiei produselor neconforme cu legislaţia în vigoare, precum brânza topită).
Cum e masa caldă care va înlocui „Cornul şi laptele“
Cornul şi laptele din şcoli ar putea fi înlocuite de o masă caldă de care elevii ar putea beneficia în cel mult cinci ani. Aceasta ar putea conţine o supă, felul doi şi un desert.
Ministrul delegat pentru Învăţământ Superior, Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică, Mihnea Costoiu, a declarat joi că programul ”Cornul şi laptele” ar putea fi înlocuit de programul ”After-school” în care elevii să primească o masă caldă, potrivit Agerpres. În schimb, ministrul Agriculturii, daniel Constantin, a explicat totuşi că este vorba despre o regândire, nu o închidere a programului.
Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Guvernul intenţionează să renunţe la programul ”Cornul şi Laptele”, care s-a dovedit ineficient, iar banii vor fi direcţionaţi către programele de tip after-school, care ar putea intra în aplicare din toamnă.
Programele „Fructe la şcoală“ şi „Lapte în şcoli“ au schimbat deja obiceiurile alimentare ale copiilor din Europa. Aşa susţin membri ai Comisiei Europeane care au lansat luni o consultare publică cu cetăţenii europeni pentru a spori eficienţa programului de distribuţie a fructelor şi laptelui în şcoli. Un raport din 2009, comandat de Executiv, indică deficienţe în implementarea programului ”Cornul şi laptele” în România.
Se încarcă comentariile...
