Străinii care muncesc sau care se căsătoresc în România vor primi mai repede viză de şedere permanentă
0
Refugiaţii din România vor aştepta mai puţin pentru a primi dreptul de şedere permanentă în ţara noastră dacă îşi găsesc de lucru sau se căsătoresc cu o persoană de naţionalitate română. Aşa prevede un proiect de lege lansat în dezbatere de Ministerul Afacerilor Interne, prin care ţara noastră îşi propune alinierea legislaţiei în domeniul migraţiei şi azilului la normele europene.
Astfel, refugiaţii sau persoanele care au primit protecţie internaţională din partea statului român vor primi automat dreptul de şedere permanentă în România după cinci ani, însă dacă îşi vor găsi de lucru şi „vor participa activ la viaţa economică, socială şi culturală a societăţii”, inclusiv dacă vor urma programele de integrare derulate de statul român pot primi permisul de şedere permanentă în patru ani.
Mai mult, străinii care beneficiază de protecţie internaţională în România şi care sunt căsătoriţi de cel puţin cinci ani cu o persoană de naţionalitate română vor primi dreptul de şedere permanentă în doi ani şi jumătate.
Străinii care au permis de şedere temporară vor putea deveni „rezidenţi pe termen lung”
În plus, proiectul de lege care îşi propune alinierea la normele europene prevede, de asemenea, acordarea dreptului de şedere pe termen lung persoanelor care nu sunt solicitanţi de azil sau beneficiari ai vreunei protecţii temporare din partea statului român, dar beneficiază de un permis de şedere temporară. Astfel, o persoană care a venit la muncă în România şi care are un permis de şedere temporară, va avea posibilitatea să devină „rezident pe termen lung” în România.
„Perspectiva obţinerii statutului de rezident pe termen lung într-un stat membru după o anumită perioadă de timp este un element important pentru integrarea deplină a beneficiarilor unei protecţii internaţionale în statul membru în care locuiesc”, arată Directiva aprobată de Parlamentul European în 2011.
Refugiaţii dintr-un stat pot fi „rezidenţi pe termen lung în alt stat”
Potrivit proiectului de lege lansat în dezbatere publică în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne, persoanele care beneficiază de protecţie internaţională din partea unui stat, pot deveni rezidenţi pe termen lung într-un alt stat, cu condiţia ca în permisul de şedere să fie clar menţionat statul şi data la care s-a acordat protecţia şi statul şi data la care solicitantul a primit dreptul de a deveni „rezident pe termen lung”.
România acordă două forme de protecţie solicitanţilor de azil – statutul de refugiat şi protecţie subsidiară, ambele fiind o formă de protecţie internaţională. Singura diferenţă dintre cele două forme de protecţie este regimul călătoriei în străinătate. Refugiaţii pot călători în statele membre UE fără viză şi pot rămâne trei luni pe teritoriul acestora, în timp ce persoanele care beneficiază de protecţie subsidiară trebuie să obţină o viză de la statul pe care urmează să-l viziteze.
„Cei care dobândesc o formă de protecţie,fie că este forma de protecţie acordată de noi sau de către instanţele de judecată au, în primul rând, dreptul la muncă în aceleaşi condiţii ca orice cetăţean român. De aceea se acorda acel ajutor rambursabil, pentru ca cei care urmează să intre în programele de integrare, să primească o sumă de bani după acordarea formei de protecţie, sumă care urma să fie returnată statului român în cazul în care se angajează şi au deci un venit lunar, astfel încât să îşi permită să îi rambureze statului. De acum nu va mai fi cazul”, a precizat Mircea Babău, Şeful Direcţiei Azil şi Integrare din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Poveştile de succes ale unor străini care s-au integrat perfect în societatea noastră
Românii sunt deschişi faţă de străinii care vin în ţara noastră, atâta timp cât aceştia îşi găsesc un loc de muncă şi sunt dispuşi să înveţe limba română. La rândul lor, imigranţii din România sunt de acord că trebuie să înveţe limba, dar sunt nemulţumiţi de modul în care funcţionează sistemul de educaţie. Aşa arată rezultate studiului „Barometrul Integrării Imigranţilor” realizat de Fundaţia Soros.
Aime este originiar din Republica Congo. A emigrat în România cu 15 ani în urmă şi îşi aminteşte că învăţarea limbii române a fost o problemă. „ Am ajuns în România şi nu aveam informaţii în nicio limbă de circulaţie internaţională. Bâjbâiam constant. Dar întotdeauna m-am gândit că mie mi-a fost mai uşor, fiind vorbitor de limbă franceză, decât le-a fost arabilor sau chinezilor spre exemplu”, povesteşte Aimee.
Se încarcă comentariile...
